Comoara din Scorțeni

în satul Scorțeni se află o bijuterie a arhitecturii moldovenești: biserica de lemn. „A fost înălțată în anul 1799”, a afirmat preotul Constantin Ceaușu. Deși reparată de multe ori de-a lungul timpului, ea-și păstrează farmecul și aerul misterios pe care nimic și nimeni nu le poate înlocui. în anul 1845 a fost acoperită din nou cu șindrilă de către enoriași, iar în anul 1885 i s-a adăugat un pridvor pe latura de sud. în anul 1907, biserica a fost reparată din grija episcopului Teodosie al Rpmanului. UItima reparația a avut loc în anul 1957, cînd a fost acoperită cu șindrilă. Deasupra intrării în biserică, pe o placă pusă de preotul Neculai Munteanu în urmă cu 83 de ani, se poate citi: „Bisericile de lemn de la țară din veacurile de bejenie și restriște – vechi ca însăși pămîntul românesc plin de osemintele vitejilor străbuni – au fost cetățile, visurile poporului nostr, unde românii și-au păstrat neștirbită legea, limba și conștiința națională”. în interior se pătrunde printr-o ușă masivă de stejar, avînd semnul crucii dăltuit în relief. Chiar dacă nu ești specialist în arhitectura veche românească, este imposibil să nu rămîi uimit în fața geniului artistic al meșterilor populari de acum două sute de ani. Te izbește, așa cum se dorea altădată în sfintele lăcașuri, scena Judecății de Apoi, pictată pe peretele dinspre nord. Te uimește tehnica și simbolistica artistică. Modul cum sînt îmbinate piesele, maniera în care sînt sculptate strănile, catapeteasma, ușile împărătești, iconostasul, totul oferă ochiului scene pe care nu le poate uita. Modestă și sfioasă, urmînd tradiția, poate fi admirată strana arhierească cu baldachin, aflată în partea stîngă. Este împodobită cu icoane și decorată cu motive ornamentale deosebite de celelate întîlnite în restul bisericii. Din păcate pentru privitorul intrat în sfîntul lăcaș, lumina ce pătrunde în spațiul intim al bisericii reușește cu greu să scoată în evidență decorul minunat al boților. Acolo unde totul este clădit pe bază de lemn. Bolta naosului, adică exact cea din centrul bisericii, este formată din bîrne ce se retrag ușor, lăsînd impresia unei tendințe de a urca către cer. Iconostasul, împreună cu icoanele împărătești au fost pictate în anul 1809, după rezultă din însemnarea făcută pe icoana Mîntuitorului de la baza tîmplei, în slove chirilice: „Această sfîntă icoană s-a făcut cu cheltuiala robului lui Dumnezeu Iosîp: 1809 februarie 20 Mihail Zugrav”. Pentru cunoscătorii arhitecturii populare moldovenești de la sfîrșitul veacului al XVIII și începutul celui de-al XIX-lea, nimic din ceea ce se poate admira în „Sfinții Voievozi” nu trebuie trecut cu vederea. Ușile împărătești sînt tipice pentru începutul secului al XIX-lea. Din cornul abundenței, situat la baza fiecăreia dintre uși, crește vița de vie cu frunze și struguri care formează medalioane pictate cu scene biblice. Trebuie precizat că originalitatea bisericii de lemn monument istoric din livada cu meri de la Scorțeni nu a fost trecută cu vederea de maeștrii artelor plastice din România. Pictorul băcăuan Nicu Enea, născut în apropiere, la Valea Arinilor, a transpus pe pînză, într-o manieră deosebită.ea. Ușile împărătești sînt tipice pentru începutul secului al XIX-lea. Din cornul abundenței, situat la baza fiecărei

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!