Concurs de Misses cu scandal

Redacția Ziarul de Bacău

• Cristina Pradaiș și Cristina Cojocaru au reprezentat județul la un concurs de frumusețe pentru doamne • plecate cu zîmbetul pe buze, ele s-au întors indignate de dedesubturile concursului

Băcăuancele Cristina Pradaiș și Cristina Cojocaru au reprezentat județul nostru la concursul de frumusețe Misses România World, care s-a desfășurat la București, pe 18 noiembrie. La concurs au participat 28 de candidate din țară, iar Bacăul a avut norocul să fie reprezentat de două frumoase, căsătorite și cu copii. Întoarse de la București, cele două spun că un concurs care trebuia să fie o etalare a calității și frumuseții feminine s-a transformat într-un circ, plin de dedesubturi și pile.

Concursul a avut drept probe prezentarea unui costum de baie pe o casetă video, prezentarea în ținută de zi, ținută business și ultima probă ținuta de seară. Plecate pline de speranțe și cu mentalitatea învingătorului, cele două doamne au avut parte de o experiență mai mult decît neplăcută, și nu numai ele, ci toate competitoarele. Poate mai puțin cele despre care se spune că au avut pile. Ambele au considerat că un concurs de frumusețe trebuie să însemne etalarea calităților unor femei mature. „O doamnă trebuie să fie mereu elegantă, să aibă o carieră de succes, timp pentru familie, dar și pentru ea. În concurs au fost niște puștoaice de 20 de ani, măritate de cîteva luni, care aveau impresia că au intrat în rîndul doamnelor, în timp ce menajera le făcea curățenie, iar coafeza se prezenta acasă la ele în funcție de programul proaspetelor doamne. De altfel, nu puține dintre acestea au venit însoțite de coafeza personală la concurs, în timp ce nouă ni s-a cerut pe față 100 de dolari pentru a ni se aranja părul. Ne-am pieptănat singure, iar la machiaj ne-a ajutat cineva contra sumei de 300.000 de lei de persoană. Ori, la un astfel de concurs, totul trebuia să fie asigurat de organizatori”, au spus dezamăgite cele două doamne.

Băcăuancele susțin că primele nereguli au apărut imediat ce au ajuns în București. De la primul contact cu organizatorii, cele două Cristine au realizat că printre concurente se știa deja cine urma să urce pe podium. De altfel, stafful concursului nu s-a sfiit deloc să împartă concurentele în două tabere: privilegiatele și cele venite doar de ochii lumii. Impresia de aranjament a fost confirmată deplin la repetiția finală, cînd organizatorii au arătat pe față cine urma să intre în finală. „Ne-au împărțit în două grupe. Într-una din ele erau cele care au fost privilegiate pe tot timpul repetițiilor și care urmau să defileze în prim plan în fața scenei, așa cum urma să se întîmple cu laureatele la concursul real. Nici una dintre cele care am rămas în spatele lor, la repetiții, nu s-a regăsit în finală”, ne-a povestit Cristina Pradaiș. Prima probă, cea de prezentare a costumelor de baie, înregistrată pe casetă video, a avut loc în dimineața concursului. Totul ar fi decurs normal dacă femeilor li se dădeau costume de baie pentru fiecare. „Am avut un șoc în momentul în care am constatat că nu erau suficiente costume de baie. Așa că am fost nevoite să le îmbrăcăm una după alta, ignorînd și cele mai elementare reguli de igienă. Privilegiatele aveau costumul lor, coafeza lor, cu toate că regulamentul concursului nu îngăduia acest lucru”, ne-a spus și Cristina Cojocaru.

Surprizele au continuat și în timpul concursului, desfășurat pe scena Operei Române. Concurentelor li s-au adus hainele de seară în care trebuiau să defileze, aruncate la grămadă, ca la second hand. „Am fost nevoite să ne luptăm între noi pentru fiecare cîrpă. Fiecare pleca cu ce apuca. Eu am prins un costum care m-a strîns toată seara. Dar am răbdat”, a mai povestit Cristina Pradaiș. Celaltă băcăuancă a fost mai norocoasă. Ea a apucat o rochie de seară care i s-a potrivit. Juriul a selectat 15 concurente care, ciudat sau nu, s-au nimerit a fi tocmai cele despre care băcăuancele spun că au fost tot timpul privilegiate. „Ciudățenia a fost că în finală au ajuns totuși 16 concurente. Cea de-a 16-a a ajuns printre finaliste după ce s-a dus la juriu și a bătut cu pumnul în masă din cauza neregulilor observate de toate concurentele. Juriul a părăsit sala și, după cîteva minute, s-a reîntors și au băgat-o în finală”, au explicat cele două Cristine. Cu răbdarea la limită și sătule de toată mascarada, cele două băcăuance au părăsit concursul. Una a plecat direct spre Bacău, iar cealaltă, Cristina Cojocaru, a rămas în sală, unde spectatorii vehiculau suma de 5.000 de dolari care ar fi trebuit dată pentru intrarea printre cele 15 finaliste. Și pentru ca finalul să fie „apoteotic”, sponsorii concursului, oripilați și ei de aranjamentele vizibile, au părăsit concursul cu tot cu darurile pe care ar fi trebuit să le înmîneze concurentelor. Printre participante s-au numărat soția solistului de muzică populară Aurel Tamaș și cea a lui Alin Oprea, membru al formației Talisman. Concursul a fost cîștigat de Raluca Pușcoci, de 20 de ani, soția impresarului de fotbal Sică Pușcoci, care intermediază și contractele unor jucători dinamoviști. Poate deloc surprinzător, dacă ținem seama că printre cei care au decis asupra învingătoarei s-au aflat Simona Marinescu și Cornel Dinu, ambii din staff-ul clubului Dinamo. Să fie doar o coincidență? (Mirela ROMANEȚ, Claudiu TĂNĂSESCU)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.