CONFORM TRADIȚIEI, De la Bobotează, timp de o săptămînă, nu se mai spală rufele

Ziua cînd, conform tradiției bisericești, Mîntuitorul S-a botezat în Iordan, a constituit de-a lungul veacurilor prilejul apariției unor obiceiuri mai mult sau mai puțin legate de latura creștină a sărbătorii. Viziunea generoasă asupra existenței a moldovenilor, fac din această sărbătoare un prilej de bucurie. Totul începe atunci preotul umblă din casă în casă cu Aghiazmă Mare și Icoana sărbătorii vestind, prin cîntarea specifică, „În Iordan, botezîndu-Te, Tu, Doamne”, cum Dumnezeu s-a arătat oamenilor ca Mesia. În zona Bacăului, în general la sate, oamenii pregătesc niște turte speciale, asemănătoare celor făcute de Crăciun, numite „turtele vacii”. Ele sînt simple, făcute din făină și apă. După ce sînt amestecate cu aghiazmă mare, turtele se dau spre mîncare vacilor. Prin aceasta oamenii sînt încredințați că vitele vor fi sănătoase în noul an. De Bobotează există și obiceiul stropirii cu aghiazmă a casei, a țarcului vitelor, a gradjurilor etc. Cînd termină cu gospodăria, oamenii se duc cu Aghiazma Mare în livezi și stropesc pomii fructiferi și via, pentru ca de-a lungul noului an să fie ferite de secetă, omizii, viermi, mană și alte boli. Toată această stropire reprezintă un ritual prin care creștinii se încredințează că animalele vor fi frumoase, iar în gospodărie toate vor merge bine, cu binecuvîntarea lui Dumnezeu.

Tot din ziua Bobotezii, femeile nu mai au voie să spele rufele timp de o săptămînă, pentru că apele au fost sfințite și nu trebuie spurcate. Totodată, dacă vremea este rece așa cum spune vorba populară, cînd se vorbește de „gerul Bobotezei”, la unele biserici, credincioșii fac cruci din gheață. Lîngă acestea are loc slujba de sfințire a apei. (Constantin GHERASIM)