Consiliul Concurenței ia la puricat creditele cu garanții de la stat

Administrator

Consiliul Concurenței a ordonat cercetarea garanțiilor acordate de statul român unor societăți comerciale care au contractat împrumuturi importante în special de la finanțatori străini. Măsura a vizat și județul Bacău, în care societățile Chimcomplex Borzești, Letea și Pobac Bacău se află pe lista datornicilor la stat și pe această linie. Datoriile au fost acumulate, cu penalizări de întîrziere și cu dobînzi, pentru că societățile beneficiare nu au returnat creditele la timp, iar statul a fost bun de plată. Numai pentru cele trei societăți statul a plătit cîteva zeci de milioane de dolari. „Creditele – am aflat de la inspectorul Gheorghe Pașcanu, de la Inspectoratul de Concurență Bacău – au fost contractate pentru dezvoltare tehnologică, mărirea productivității muncii, creșterea calității produselor și impunerea produselor pe piață și se regăsesc în investițiile din societățile pe care le-am verificat. Creditele au fost contractate la începutul deceniului trecut, dar datoriile trenează și astăzi în bugetul statului.

Consiliul Concurenței a fost sesizat de presă în legătură cu situația datoriilor la stat pe seama creditelor luate cu garanția statului. Statul român a pierdut în acest fel aproape 1,5 miliarde de dolari din 2001 pînă în prezent. Pe primul loc se situează Oltchim Rîmnicu Vîlcea, dar în evidențe figurează 30 de societăți. Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Sebastian Bodu, a prezentat chiar în Parlament modalitatea în care banii publici au fost aruncați pe apa sîmbetei, pentru că numai dobînzile și comisioanele au costat statul 12,6 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor a efectuat plăți în contul agenților economici garantați, 24 la număr, în valoare de 1.329 de milioane de dolari, reprezentînd rate de capital, dobînzi și alte costuri. Toate cele 24 de firme aveau obligația să ramburseze 999,84 milioane de euro pentru creditele contractate. Motivul pentru care firmele în cauză nu-și plătesc obligațiile care derivă din contractarea creditului sînt aceleași ca și în cazul în care nu-și achită obligațiile față de buget: practica ajutoarelor de stat.

Bani pentru Soda M la Chimcomplex

Societatea Chimcomplex, unul dintre cei mai mari producători de sode și produse clorosodice din sud-estul Europei, a contractat în 1993 peste 42 de milioane de dolari de la KfW, o bancă germană, și de la Finnish Export Credit din Finlanda. Banii erau necesari pentru construirea instalației Soda M – pentru fabricarea sodelor și produselor clorosodice, care a înlocuit trei instalații vechi, energofage și uzate fizic și moral. Investiția a dat roade și a ținut combinatul în viață în ciuda tuturor vicisitudinilor, dar creditele au fost plătite în cea mai mare parte de Ministerul Finanțelor, prin executarea garanției statului. Astfel, datoria combinatului către minister era de aproape 2.000 de miliarde de lei. în iunie 2002, aceasta a fost cesionată la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – AVAS și convertită în acțiuni, vîndute ulterior unității de investiții a Societăților Comerciale Române (prin A2 Impex Ploiești), proprietara pachetului majoritar de acțiuni la Chimcomplex. în prezent, datoriile de recuperat de la Chimcomplex au ajuns la numai 11 miliarde de lei, care urmează a fi transferate prin act adițional la AVAS, și aproape 148 de miliarde tot la AVAS. Soda M a redus consumul energetic al combinatului cu 30%, a relansat sodele Chimcomplex pe piața externă și a ridicat vizibil cota de protecție a mediului.

Letea și Pobac au cesionat datoriile la AVAS

Tot în 1993 s-a împrumutat și Letea de la străini. Sumele s-au ridicat la peste 16 milioane de dolari din trei surse. âmprumutul a fost motivat de creșterea capacității de producție la fabricarea hîrtiei de ziar de la 80.000 la 100.000 de tone pe an, de îmbunătățirea calității hîrtiei și reducerea costurilor, în special a cheltuielilor cu energia. âmprumutul a fost returnat în toamna anului 2000, dar Letea a putut suporta o mică parte. Restul a rămas pe umerii statului, cu dobînzile și penalitățile aferente.
Și Pobac, cunoscutul fabricant de stofe, s-a îndatorat cu 12,2 milioane de dolari, tot în anul de grație (la propriu) 1993. Anul trecut, finanțatorul și-a primit banii. S-au achitat numai două milioane de dolari și au rămas de plătit aproape 19 milioane, peste o treime dobînzi, iar datoria a fost cesionată către AVAS. Finanțarea a susținut modernizarea fabricii, pentru creșterea productivității muncii și a calității producției, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și, efectiv, pentru menținerea în viață a societății din Bacău.
Rațiunea pentru care se acordau garanții a fost explicată presei de Mihai Tănăsescu, fostul ministru de Finanțe . „Este o lege care dă posibilitatea statului să acorde garanții pentru creditele contractate de diferite firme – a spus acesta. Prin urmare, pe baza acestui drept, în numai patru ani, bugetul a fost văduvit de 1,5 miliarde de dolari. La paguba respectivă au fost partași și membrii acelui comitet interministerial care analizează și aprobă oportunitatea garantării creditelor. Fără avizul acestui comitet e greu de crezut că, în condiții normale de piață, creditele ar putea fi contractate de firmele cu pricina, de regulă cu reale probleme financiare, fără intervenția autorităților”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.