Copiii de la țară nu au nici o șansă la oraș

în situația lui Ionel Crețu sînt marea majoritate a copiilor buni, proveniți de la sate, dar care nu pot urma cursurile liceale decît cu eforturi inacceptabil de mari. Mariana Pătrășcanu, din comuna Găiceana, satul Pietroasa, a găsit loc de muncă și sprijin pentru continuarea studiilor la o familie din Bacău. Acum își dă examenele de echivalare a claselor a X-a și a XI-a, pentru ca anul viitor să intre în clasa a XII-a. întrebată ce i-ar fi putut oferi părinții în locul liceului, Mariana a răspuns cu simplitate: „munca la cîmp”. Aceasta e, pentru mulți copii inteligenți și tenace ca Mariana, singura perspectivă posibilă după terminarea ciclului gimnazial. Ceea ce face diferențele dintre elevi nu sînt, se pare, rezultatele lor școlare. Acest lucru ar fi valabil în ideea că toți sînt aspiranți la funcții bine plătite, pe care să le exercite cu profesionalism, urmînd clasicul „ai carte, ai parte”. Realitatea contrazice însă proverbul, odată ce un copil de la țară trebuie să concureze cu „semenii” săi de la oraș nu doar din punct de vedere intelectual, ci în primul rînd din punct de vedere economic. Adrian Horodnic, profesor de istorie și director al Colegiului Național „Ferdinand I”, care a activat și ca inspector de specialitate pe județul Bacău, ne asigură că „Ceea ce se întîmplă în mediul rural, atît cît îl cunosc eu, este un reviriment în ceea ce privește sistemul educațional. Eu am văzut, ca inspector, foarte multe școli în care sînt cadre didactice și elevi mai buni chiar decît cei din oraș. Pot să dau drept exemplu prestația unui cadru didactic, profesor de istorie la Cernu, în comuna Podu. Un adevărat dascăl, om foarte modest altminteri, dar avînd elevi excepționali. Și localitatea este, practic, într-o groapă. Cam în acelși mod pot vorbi despre felul în care arată școala de la Lipova, care dispune de o clădire de 30 de ani vechime, foarte bine gospodărită, bine dotată, avînd, de asemenea, elevi foarte buni. Din ce în ce mai mulți elevi din mediul rural participă la concursuri interjudețene și olimpiade, unii reușind chiar să obțină performanțe mai mari decât cei din mediul urban. „Și totuși, numărul elevilor care ajung să frecventeze liceul este extrem de restrîns. Spre exemplu, la Colegiul „Ferdinand”, din 168 de elevi înscriși anul acesta, doar 28 provin din mediul rural, la „Alecsandri”, 113 elevi din 308 sînt în aceeași situație, iar de la secretariatul liceului „Anghel Saligny” ni s-a dat un procent estimativ de doar 25% elevi proveniți de la țară. Situația financiară a părinților este cea care alege pînă la urmă locul pe care odraslele îl vor ocupa în societate, lucru pe care autoritățile sectorului educație îl ignoră. E suficient de grăitor faptul că inspectoratul județean Bacău nu ne-a putut oferi o statistică a elevilor absolvenți de gimnaziu care s-au înscris la cursurile liceale. în felul acesta se pierde un imens potențial uman, și asta într-o țară care, zice-se, se străduie să devină o „societate deshisă”. Dar deschiderea încă se mai face exclusiv spre exterior, acești copii fiind privați, prin neglijență, de șansa de a-și identifica și urma aptitudinile. Dacă așa-zisele ore opționale ar fi un pas spre lărgirea perspectivelor în acest sens, pînă și aplicarea acestui program în școlile rurale este făcută inutilă de faptul că elevii nu au posibilitatea (financiară, iar nu intelectuală ori informațională!) de a-și continua studiile. (Oana SOARE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!