Copiii și pămîntul

într-o sîmbătă din Prier – era după ora zece dimineața – trecînd prin frumosul parc al urbei noastre am văzut, cu bucurie, o mulțime de copii – mai mari, dar și de grădiniță – trebăluind în acest perimetru atît de familiar și atît de căutat verile, la vreme de caniculă. Acum, primăvara, parcul e o splendoare. E la început de vegetație nouă, arbuștii, treziți din somnul iernii, dau în floare, iar nu peste mult timp vor înflori și teii și ceilalți copaci… La asta priveam și gîndeam cînd m-am oprit locului să văd ce fac, de fapt, copiii aceia atît de micuți. Și nu mare mi-a fost mirarea cînd am aflat că ceea ce s-au apucat ei să facă e tocmai „tualeta” parcului, altfel spus o muncă foarte serioasă înscrisă într-o activitate amplă, inițiată și coordonată de către cei care au venit cu ei aici, în Parcul „Mircea Cancicov”. Cum întîmplarea a făcut să fiu în dreptul celor de grădiniță, m-am apropiat de doamnele care erau împreună cu acei copii și așa am aflat că strînsul vegetației uscate, al hîrtiilor aruncate și al altor „materiale” poluante pentru acest colț al orașului, se înscrie în programul inițiat de Inspectoratul Școlar și Grădinița cu orar prelungit nr.18, de aici, din Bacău. Toate doamnele educatoare – Lucia Bîrzu, directoarea Grădiniței, Aurelia Pițu, Elena Marianciuc, Aurica Bârdan, Dorina Nicolau -, dar și mame ale copiilor se aflau, de fapt, în „Săptămîna Clorofilei”, despre care, desigur, aveam să aflu imediat alte amănunte. Totul era înscris în manifestările dedicate „Zilei Pămîntului”. O lună dedicată acestui moment. Pentru că – așa cum mi-a zis doamna Lucia Bîrzu – cele patru săptămîni ale lunii au fost „împărțite” în tot atîtea perioade cu acțiuni specifice, dar toate urmărind un deziderat planetar: respectul și protejarea pămîntului, a Terrei, dezvoltarea la viitorii cetățeni ai planetei a responsabilității față de mediul înconjurător. „Ei vor trebui să știe că sînt conștiința Naturii” – mi-a spus doamna Bîrzu. Da, cuvinte mari, cuvinte înțelepte. Căci, mai mult ca niciodată, ofensiva distrugerii mediului în care trăim e tot mai evidentă. Acești oameni minunați – educatorii – știu că numai educîndu-i pe copii, încă de la această vîrstă atît de fragedă, Planeta va exista pentru generațiile viitoare. Iar această viitoare atitudine sănătoasă, plină de răspundere, iată, se formează acum, prin curățenia efectuată în locurile unde Natura e la ea acasă… Atunci, în acea zi de sîmbătă, pe o vreme destul de friguroasă, mohorîtă, copiii de la Grădinița 18 și elevii de la Școala „Dimitrie Leonida” din Bacău erau, cum mi s-a mai spus, într-o activitate practică. Dar, mai înainte, au fost „puși în temă”, li s-a vorbit, pe înțelesul lor, despre Natura și răspunderea de a o proteja; după aceea, ceva mai tîrziu, în Sala „Ateneu” urma să aibe loc un spectacol – „Rapsodii de primăvară”, dar mai înainte de acest spectacol, la un simpozion – „S.O.S. – Natura” – toți aveau să afle în ce mare pericol se află „leagănul vieții noastre”, pericol care va putea fi alungat dacă și ei vor prinde dragoste de Pămîntul natal… în ziua aceea, în Parc, am trăit revelația că m-am întîlnit cu Viitorul Pămîntului și că acest viitor nu va fi deloc sumbru atîta timp cît vor exista oameni precum cei de la instituțiile școlare pe care le-am aflat într-un parc din orașul meu și atîta timp cît cei mici de astăzi vor învăța că Măria Sa, Omul, el și numai el poate hotărî mărirea sau decăderea propriei existențe…

Eugen VERMAN mare pericol se află „leagănul vieții noastre”, pericol care va putea fi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!