Zona Andreiașu, din județul Vrancea, este cunoscută pentru un fenomen cel puțin straniu: din cînd în cînd, deasupra pîmîntului apar flăcări, ce dansează. Este aceeași zonă unde se află și epicentrul cutremurelor care au zguduit și vor mai zgudui încă România. Cînd apar flăcările, localnici spun că e semn rău, că vine cutremurul cel mare. Pe cît de înalte sînt flăcările, pe atît de mare va fi seismul. Bătrînii spun că flăcările au apărut din nou și că de 200 de ani nu au fost atît de înalte. Din fericire, sînt doar superstiții ale unor localnici. Din nefericire, specialiștii avertizează că un cutremur de mare intensitate se va produce în zona Vrancea în anii următori, cel mai probabil în intervalul 2006-2020. Să nu uităm, însă, că la elaborarea previziunilor se lucrează cu date statistice, ceea ce nu este o garanție că lucrurile stau chiar așa. În plus, seismele din ultima perioadă, deși de mică intensitate, au redus tensiunea din plăcile tectonice, ceea ce face ca iminența unui cutremur mare să nu fie atît de apăsătoare.
„Cea mai mare problemă care ne privește direct este că, în timp, crește vulnerabilitatea la cutremure, clădirile îmbătrînesc, mișcările seismice noi agravează fisurile vechi. Sînt clădiri construite după 1977, la cele mai multe, presupun, s-au respectat normele de protecție antiseismică. Dar sînt și clădiri vechi, șubrezite. Cu cît un cutremur va veni mai tîrziu, cu atît distrugerile provocate vor fi mai mari”, apreciază Mircea Radulian, doctor în științe, director științific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pămîntului de la Măgurele.
„Sigur va veni!”
Predicția cutremurelor preocupă o armată de oameni de știință, fără să se înregistreze, însă, progrese semnificative. Totuși, a început să funcționeze și la noi un sistem de alertare la apariția primelor unde seismice, inclusiv prin semnale trimise pe telefonul mobil, pe baza unui abonament special. Însă, intervalul dintre primirea avertizării și declanșarea cutremurului este de numai cîteva secunde, care ar putea fi insuficiente pentru salvare. O predicție strict pentru zona Vrancea este greu de făcut, în primul rînd că nu au existat atîtea seisme, cîte ar trebui analizate pentru a culege informații complete. Conform profesorului Radulian, zona Vrancea este favorabilă predicției „și pentru faptul că este un laborator natural, la noi acasă. O dată ce vei cunoaște bine modelul de structură și de rupere atribuit zonei, daca poți umbla – teoretic vorbind – cu mecanismele astea prin care se produce cutremurul poți, în final, nu să faci neapărat o predicție, dar ai putea să spui foarte precis cum ar arăta mișcarea, care clădiri cad și care rămîn în picioare. În zona Vrancea se va produce sigur un cutremur, mare. Este o anume ciclicitate, sînt vreo două sau trei cutremure mari pe secol. Sigur, această revenire nu este foarte exactă, dar nu poate fi neglijabilă. Va veni un cutremur de magnitudine peste șapte. Că așa, din astea mici, avem tot timpul”.
Cel mai mare cutremur din Vrancea
De menționat că, pe tot globul, cutremurele adînci nu prea produc multe distrugeri, aproape că nimeni nu le ia în seamă din cauza asta. În cazul nostru, distrugerile sînt foarte mari, mult mai mari decît este de așteptat la cutremure produse la o așa adîncime. Una dintre explicații ar putea fi aceea că există o propagare foarte eficientă, energia care se dezvoltă la un cutremur vrîncean pare a fi „ghidată”. Cutremurele din Vrancea au epicentul cam între 70 și 180 de kilometri adîncime. Cel din 1977 a avut epicentrul la 90 de kilometri, iar cel din 1986 a fost de magnitudine 7,1 și la 130 de kilometri adîncime.
Din datele cunoscute și publicate, cel mai mare cutremur generat de zona Vranea a fost în 26 octombrie 1802, și a avut magnitudinea de 7,9 grade. El venea atunci la 12 ani distanță după un alt cutremur mare, din 6 aprilie 1790. (Ovidiu PAULIUC)
Lasă un răspuns