Cotitura lingvistică

Administrator

UE și a treia cultură

Momentul aderării și al integrării României în Uniunea Europeană se apropie tot mai mult, chiar dacă parcursul pe care îl urmăm nu este scutit de incertitudini și întrebări ce vin cu insistență dinspre Bruxelles. Raportul de Țară pe care-l așteptăm cu toții va clarifica multe din situațiile echivoce și va da un răspuns la întrebarea hamletiană pe care și-o pun mulți dintre români: va fi sau nu va fi 1 ianuarie 2007? Pînă atunci, însă, trebuie să ne clarificăm o altă chestiune majoră: cum ne vom apropria comunicarea interculturală?

Se poate vorbi despre comunicare interculturală doar atunci cînd două părți, reprezentate de membri ai unor culturi diferite, interacționează și încearcă să stabilească o relație de cooperare. în fapt, subliniem că aceasta este mai degrabă o condiție de existență și nu o garanție de posibilitate pentru comunicarea interculturală – așa cum încercăm să ne demonstrăm nouă înșine; condiția de posibilitate o constituie ca în comunicarea dintre cele două părți să se utilizeze un limbaj comun. Acest fapt ne conturează un paradox: apartenența celor două părți la culturi diferite indică faptul că limbajele proprii lor sînt diferite. Cum putem atunci spera că este posibilă înfăptuirea unei autentice comunicări între culturi?
Noua soluție, articulată în principal pe nevoia de cooperare, constă în identificarea unor căi prin care – admițînd și luînd ca punct de pornire infinitatea de realități descrise de reprezentările diferite asupra diverselor aspecte ale experienței și infinitatea de limbaje asociate acestora, să se ajungă la puncte de convergență. Cu alte cuvinte, obstacolele în comunicare nu se rezolvă prin a descoperi cine are dreptate; problema constă mai degrabă în identificarea unor căi de obținere a consensului, asociat unor obiective practice, concrete, imediate. Consensul, la rîndul său, nu se obține pe calea argumentelor, ci prin intermediul simbolurilor împărtășite, deci al unui limbaj comun.
Care ar fi soluția?
A treia cultură – ne spun cercetătorii în domeniu. Dar ce este aceasta? A treia cultură se cere înțeleasă, în esență, ca o subcultură situațională, care funcționează după reguli temporare de comportament, aplicate de persoanele aflate în interacțiune în încercarea lor de a atinge un obiectiv comun. Ajustîndu-se reciproc, ele construiesc o experiență comună care le poate servi, mai apoi, ca punct de plecare pentru interacțiuni ulterioare. Această a treia cultură se poate dezvolta doar prin interacțiune. Ea se formează din necesitatea aducerii la îndeplinire a unei sarcini stabilite de comun acord de către persoane nesimilare din punct de vedere cultural. în cele din urmă, a treia cultură nu poate fi înțeleasă dacă nu se va înțelege fundalul cultural format de culturile originale ale participanților. Această bază servește pentru a face comparații și interpretări ale comportamentelor. Elementele de bază ale acestei a treia culturi pot fi definite astfel: are un sfîrșit deschis, în sensul că este capabilă să absoarbă elemente adiționale, dar în același timp posedă un potențial de dezvoltare instantanee; este expansivă – în sensul că își poate lărgi granițele contextuale pentru a include situații de comunicare individuală, organizațională și mediatică; poate răspunde la noile cerințe impuse de ajustările și așteptările reciproce ale participanților; este orientativă spre viitor – prin aceea că marchează începutul unei relații care poate continua în timp, în comparație cu o finalitate de moment.
Sigur că problematica celei de a treia culturi este mult mai vastă și depășește capacitățile de prezentare ale unui articol de presă. Ceea ce ar trebui să rețină fiecare dintre noi este faptul că o autentică comunicare interculturală implică activ și depinde de toți participanții, nu doar de promotorii ei și de cultura din care aceștia fac parte. (Corina-Gabriela CEPARIU) României în Uniunea Europeană se apropie tot

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.