Creștinătatea serbează astăzi Sfînta Treime

A doua zi după Duminca Pogorîrii Sfîntului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica ortodoxă prăznuiește pe Sfîntul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. În calendarele românești, această zi e trecută ca sărbătoarea Sfintei Treimi. Denumirea aceasta, de dată mai nouă, reprezintă probabil o influență catolică (la catolici Sfînta Treime e sărbătorită în prima Duminică după Rusalii). În secolul XII, nici în Apus nu era încă generalizată o asemenea sărbătoare, ci era privită în unele mănăstiri ca o inovație. Ea a fost stabilită definitiv în Apus abia la 1334. În calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe însă, Lunea de după Rusalii este numită încă Lunea Sfîntului Duh, ca în Penticostar. În schimb, adorarea Sfintei Treimi pare a face mai degrabă obiectul expres al slujbei din Duminica Rusaliilor, cînd se spune: „Veniți, popoare, să ne închinăm Dumnezeirii celei în trei ipostasuri…”. De aceea, în arta iconografică rusă, praznicul Cincizecimii e reprezentat de obiecei prin cei trei îngeri din scena „Filoxeniei lui Avraam”, așa cum a zugrăvit-o Andrei Rubliov. În calendarele mai noi ale Bisericii ruse, Sîmbăta Rusaliilor e numită „a Treimii”, iar Duminica Rusaliilor e indicată ca „Ziua Sfintei Treimi”. (Constantin GHERASIM)