Creștinii au intrat de astăzi în Postul Crăciunului

începînd din ziua de 15 noiembrie și pînă la 25 decembrie, toată suflarea creștin ortodoxă se află în Postul Nașterii Domnului (al Crăciunului). Acesta a fost rînduit de Biserică pentru a pregăti pe credincioși spre cuviincioasa întîmpinare și serbare a marelui praznic al nașterii cu trup a Mîntuitorului. El aduce aminte creștinilor de patriarhii și drepții din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post și rugăciune, în așteptarea și nădejdea venirii lui Mesia-Izbăvitorul. Ca vechime, cele dintîi mențiuni despre practicare acestui post provin din secolele IV-V, de la Sfîntul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei. Dar la început, creștinii nu posteau toți în același fel și același număr de zile. Așa, de exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămîni; unii țineau un post mai aspru, alții unul mai ușor. Sinodul local din Constantinopol ținut la anul 1166 a uniformizat durata postului Nașterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărînd ca toți credincioșii să posteascăț timp de 40 de zile, începînd de la 15 noiembrie. Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie (Sfîntul Filip), iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte.
Postul durează pînă în seara zilei de 24 decembrie, inclusiv, adică ajunul Crăciunului, care este zi de post mai aspru decît celelalte zile: se ajunează pînă la ceasul IX (orele 15-16), cînd se obișnuiește să se mînînce, în unele părți, grîu fiert, amestecat cu fructe și miere. în unele părți se ajunează în această zi pînă la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului. Postul Nașterii Domnului este ținut și în Biserica Romano-Catolică, unde e numit Postul venirii Domnului sau Adventus, dar este mult mai scurt decît la ortodocși. El ține numai trei săptămîni înainte de Nașterea Domnului, avînd zile de post mai aspru miercuri, vineri și sîmbătă.

Cum postim în postul Nașterii Domnului

Ca fel de postire, postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie (ca și cel al Sfinților Apostoli). După rînduiala din pravilele bisericești, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri și vineri, pînă la ceasul al nouălea, cînd se mănîncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marți și joi se mănîncă plante fierte, drese cu untdelemn și se bea vin, iar sîmbăta și duminica se îngăduie și pește (afară de răstimpul dintre 20-25 decembrie, cînd postul devine mai aspru). în calendar apar zile de luni, marți sau joi cînd se dezleagă la pește, iar miercuri și vineri în acest caz se dezleagă la untdelemn și vin, sau se mănîncă numai o dată pe zi. Dacă se întîmplă miercuri sau vineri un sfînt cu priveghere (5, 6, 9, 12 și 13 decembrie) ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă, de asemenea, la praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!