Creștinii ortodocși au intrat în Postul Paștelui

începînd de astăzi, 6 martie și pînă la 23 aprilie, creștin-ortodocșii vor fi în Postul Mare, cunoscut sub numele de Păresimile sau Patruzecimea. Acest post, care pregătește sufletul pentru învierea Domnului, este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor este numit Postul Mare. El a fost orînduit de Biserică pentru pregătirea celor care odinioară urmau să primească botezul la Paști și ca un mijloc de pregătire sufletească a credincioșilor pentru întîmpinarea cu vrednicie a comemorării anuale a Patimilor și a învierii Domnului. Totodată, ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile ținut de Mîntuitorul înainte de începerea activității Sale mesianice, de unde i s-a dat și denumirea de Păresimi sau Patruzecime. Ultima dintre cele șapte săptămîni de post deplin, adică săptămîna dintre Florii și Paști, pe care noi o numim a Sfintelor Patimi, nu era socotită în postul Păresimilor, ci se socotea aparte, sub denumirea de Săptămîna Paștilor. Durata aceasta de 40 de zile, a Postului Paștilor, se întemeiază pe o tradiție testamentară: potopul a ținut 40 de zile și 40 de nopți; patruzeci de ani au mîncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pămîntul făgăduinței; Moise a stat pe munte 40 de zile, pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile, pentru a se pocăi etc.

Cum se postește

Conform tradiției stabilite cu timpul de Biserică, în cursul Postului Mare se postește astfel: în primele două zile (luni și marți din săptămîna primă) se recomandă, pentru cei care pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare pînă spre seară, cînd se poate mînca puțină pîine și bea apă; la fel, în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sîmbăta) din Săptămîna Patimilor. Miercuri, se ține post pînă seara, cînd se mănîncă pîine și legume fierte fără untdelemn. în restul săptămînilor, în primele cinci zile din fiecare săptămînă (de luni pînă vineri, inclusiv) se mănîncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sîmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin.
Se dezleagă, de asemenea, la vin și untdelemn (în orice zi a săptămînii ar cădea), la următoarele sărbători însemnate în calendar cu cruce neagră: Joia Canonului celui Mare, înainte-serbarea și după-serbarea Buneivestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfîntului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. La praznicului Buneivestiri (25 martie) și în Duminica Floriilor se dezleagă și la pește. Din cele mai vechi timpuri, postul Păresimilor a fost ținut cu multă rigurozitate (de altfel, pînă astăzi, postul acesta este încă cel mai mult respectat în creștinătatea ortodoxă). (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!