Cu dejecțiile în casă

Blocurile groazei

Nepăsarea unor președinți de asociații și inconștiența colocatarilor îi obligă pe sute dintre băcăuani să trăiască în condiții dintre cele mai mizere, lîngă adevărate focare de infecție. Conductele de apă caldă menajeră și cele de încălzire, vechi și erodate, inundă, lună de lună, subsolurile blocurilor pe care le tranzitează. Coșmarul este amplificat și de fisurarea unor țevi de canalizare prin care se scurg, tot în subsolul blocurilor, dejecțiile colectate. Apele infecte răbufnesc de multe ori în apartamentele de la parter. De subsolurile infecte și urît mirositoare ale blocurilor nu se interesează nimeni. Inundate și insalubre, adăpost pentru țînțari, gîndaci și șobolani, beciurile le fac locatarilor viața un calvar. Unii au găsit o soluție de compromis: să închidă beciul, să-l acopere cu un capac, ținut sub lacăt. Mirosul nu mai ajunge astfel pe casa scării, iar mizeria nu le mai strică priveliștea oamenilor. Pentru mulți, asta e singura soluție. Să acopere ce-i deranjează. Băcăuanii mai gospodari, care au vrut să-și pună la rece, pentru iarnă, ceva murături, nu au mai așteptat însă ca asociațiile să miște ceva, să se mobilizeze și să-i cointereseze pe locatari să strîngă bani și să repare și curețe așa zisele „adăposturi antieriene”. Au cărat singuri cu găleata apa împuțită, au igienizat locul și cei care au găsit vreun meseriaș prin vecini au avut parte și de reparații, astfel încît să nu mai aibă nici pe viitor necazuri. „Se înfundă des canalizarea și răbufnește apa la noi în beci. Asociația nu știu ce face. Tot oamenii cară găleți cu apă”, spune Marcel Miclăuș, locatar în blocul 133 B, Bucegi. „Sînt mulți puturoși, doamnă, la noi pe scară. Iar pe baza asociației… Te apuci singur să faci ceva. Am intrat cu cizmele și am scos găleți cu apă de nu am fost om o zi întreagă. Era de un metru apa. Nu poți să stai așa. Am adus și un meseriaș, vecin cu noi, și ne-a mai reparat cîte ceva. Și locatarii sînt vinovați, uitați aici, ce depozit de gunoaie! Și-a adus cineva resturi de mobilă, e și o cadă chiar în camera cu vane”, spune și Jenică Melinte, locatar în același bloc. La 131 A, aceeași problemă. Este un chin și să stai pe scară. Oamenii reclamă că, de mai bine de trei ani, nimeni nu a mai făcut nimic la subsol. Inundațiile și apa mizerabilă nu înseamnă însă doar miros insuportabil, ci și lipsa apei calde sau a căldurii. Dezinteresul asociațiilor în a strînge bani pentru reparații i-a determinat pe furnizori să sisteze utilitățile și să limiteze inundarea subsolului. „Miroase urît și uneori nu avem nici căldură, că se oprește. Au fost zile cînd am înghețat în casă. Asociația nu se prea ocupă, noi am vrea să dăm bani, dacă am ști că se rezolvă ceva”, spune Ionela Pintilie, locatar la blocul 131 A, Bucegi. „Asociația ar trebui să ia atitudine. Este un focar de infecție, noi nu am intrat în UE. Blocurile sînt vechi, țevile se sparg, iar apa se duce la subsol. Trebuie făcute reparații. Trebuie făcută o ședință și mobilizată lumea. însă și aici e o problemă. Unii vor să dea bani, alții nu, și se blochează totul”, arată și Maria Popescu.

„Mai demult, ne-a răbufnit în casă apă cu rahat”

Blocul 121 de pe Bucegi este unul al contrastelor. La una dintre scări s-a reușit chiar montarea unui interfon. La scara vecină, oamenii încă se mai luptă cu dejecțiile din subsol, dar și din case. Cei cu dare de mînă și-au făcut canalizare separată, alții mai puțin norocoși stau și acum la mila asociației. „Se inundă foarte des, dar asociația nu face nimic. Noi ne-am făcut canalizare separată. Nu am mai suportat. Ne arunca lumea mizerie pe țeavă și totul intra în casă. Mai demult, cînd ne-am mutat aici, ne-a răbufnit în casă și apă cu rahat. Oamenii nu sînt conștienți, aruncă tot felul de prostii în toaletă – varză, murături. Normal că se înfundă și iese apa în casa cuiva!”, arată Liliana Cîrnu.
Metehnele oamenilor par să fie cunoscute și de Asociația 73. Așa se explică afișul postat de aceasta la una dintre scările blocului 142, Bicaz – „Pentru funcționarea normală a rețelei de canalizare din subsolul blocului, vă rugăm să aveți grijă la lucrurile pe care le aruncați în WC”. „E o problemă fără soluții. Nici asociația nu se implică, dar ține și de oameni. Cineva a aruncat în WC un tricou. Normal că s-a înfundat conducta. Pe de altă parte, și asociația, șeful de scară, ar trebui să convoace o adunare cu oamenii, să le explice și să găsească soluții. Să facă un calcul și, eventual, să ne lase să plătim în rate. Nu cred că oamenii vor refuza, că oricum banii se duc pe scosul apei din subsol. E și o problemă de gospodărire a locatarilor. La noi, bărbații lasă de dorit. Au fost mereu probleme, s-a scos apa, a inundat din nou. S-au mai făcut reparații, dar nu s-a rezolvat nimic. Conductele sînt vechi și cedează mereu. Miroase pe scară, de nu poți sta!”, se plînge Cristina Tătaru, locatar în blocul 142, Bicaz.

„Ne vin gîndaci în casă și țînțarii ne invadează”

Condițiile în care trăiesc locatarii unui bloc de pe strada Milcov ne plasează, ca oraș, oriunde, numai în UE nu. Problema țînțarilor și a gîndacilor care mișună peste tot este deja una banală. Mirosul de fecale și apă stătută, mizerabilă, face parte din viața lor. Oamenii au izolat capacul care acoperă intrarea spre subsol și astfel mirosul este mai „diluat”. Necazul e ascuns, bine ferecat, departe de privirile locatarilor sau ale celor din asociație. Toată lumea își vede liniștită de viață și se trezește la realitate doar cînd apa infectă își face drum în locuința unui nefericit de la parter. „Avem țînțari și iarna, și vara. Inundații în casă. Dacă se înfundă la etajul doi sau trei, toată apa murdară vine la mine, reclamă Costel Nițoi, locatar în blocul 79 A, Milcov. Nimeni nu se bagă să desfacă robinetele. Cu mulți ani în urmă, s-a făcut ceva, dar de mîntuială. Acum, am pus lacăt pe capacul de la beci, măcar să nu mai vină mirosul. Dacă îl desfac, nu mai stă nimeni în bloc.” Mulți și-au înfundat gheul din locuințe pentru ca „miresmele” să nu le mai ajungă în case. Fiecare s-a protejat cum a putut. Condamnați să curețe mizeria tuturor sînt cei de la parter. „Foarte greu suport situația asta. E infect tare jos, ne vin gîndaci în casă și țînțarii ne invadează. Am reclamat la asociație, dar nu mai pot ei de asta. Acu’ o lună s-au spart niște țevi și m-a inundat pe mine cu rahat. Nici nu eram acasă. Cînd am venit, am crezut că mi se face rău. Ieșise mizeria pînă pe scară. Am chemat pe cineva și a desfundat canalizarea și așa s-a retras apa. Mi s-a întors stomacul de cîtă mizerie am scos din casă”, se plînge Niculina Stoica, locatar în blocul 79B.

„Vina este clar a administratorilor de asociații”

Cazurile nu sunt singulare. Cu aceeași problemă se confruntă și locatarii din blocurile 6 Nordului, 3, 70, 74, 76, 88 Mioriței, 39 Energiei, 23 Republicii, 141 Bucegi, 6 Viorelelor. „Sînt sparte țevi de apă caldă și căldură și s-au inundat subsolurile. La altele, canalizarea e spartă. în unele cazuri, a trebuit sistată apa și căldura. Subsolurile sînt insalubre, inundate cu dejecții, iar apa este, la cîteva, adîncă de un metru”, arată Ionel Dogaru, vicepreședintele Ligii Asociațiilor de Proprietari. Acesta spune că, prin lege, conducerea asociației este obligată să ia măsuri pentru repararea țevilor care trec prin subsol. „Asociațiile trebuie să strîngă bani de la locatari. Vina este clar a administratorilor, care nu au știut cum să se descurce. Puteau cere sprijin și de la CET, ne-a ajutat de multe ori. Dar trebuie să insiști, nu să stai în birou și să aștepți. Președintele unei asociații și-a făcut singur o electropompă cu care scoate apa. Cine dorește să facă ceva, reușește. Ține de fiecare, cum știe să se gospodărească. Și locatarii ar trebui să se implice, dacă nu mai suportă să dea cu undița din apartament. Fiecare trebuie să înțeleagă că toate aceste inundații duc la degradarea clădirii. Deja, la un bloc s-a stricat un perete din cauza infiltrațiilor. Apartamentele de la parter sînt cele mai afectate. Se formează mucegai, iar mirosul vine mai puternic”, explică Ionel Dogaru.

Administratorii ridică din umeri

Condițiile insalubre de la subsoluri și chinul oamenilor nu îi impresionează pe cei din asociațiile de proprietari. întrebați de măsurile luate sau propuse, administratorii ridică din umeri și spun, sec, că nu sînt bani. „S-a scos apa murdară pînă la un anumit nivel. Dar acum s-au colectat grăsimile și pompa nu mai poate trage. în adunarea generală s-a propus încasarea unui fond de reparații, dar locatarii au refuzat. Pînă cînd nu încasăm banii, nu putem face nimic. Asociația are numai la CET o datorie de 700 de milioane”, explică Gheorghe Bîrsan, administrator la Asociația 64. în apărarea lui sare și colega – Viorica Costea, administrator la Asociația 75 Milcov: „Spuneți, domnu’ administrator, de ce nu spuneți că oamenii își aruncă chiloții în WC? De-aia se înfundă țeava și pocnește plasticul. Sînt inconștienți! Cele mai multe reparații s-au făcut la blocul 79, dar degeaba, dacă lumea e inconștientă.” Administratorul Asociației 97, Valeria Lazăr, spune că, de fapt, locatarii sînt cei obligați să-și facă reparații la subsol. „Noi nu avem fonduri de reparații. Dar locatarii care sunt meseriași își fac singuri reparații. Oamenii nu colaborează cu noi și nu vor să dea bani. Am încercat să-i mobilizez, dar ne spun mereu că nu au bani. Sînt probleme de ani întregi. Instalația e veche, la pămînt, și de aceea se inundă subsolurile. Unii și-au cumpărat pompe și scot apa. Totul e în funcție de cît de gospodar e fiecare”, spune Valeria Lazăr. (Cătălina CHIFU)

casetă

Apa distruge și structura de rezistență a blocurilor

Apa de la subsolul blocurilor reprezintă o problemă reală pentru structura de rezistență a clădirilor, mai ales în perioada de iarnă. „în mod normal, betonul nu este afectat de apă. Dar, din cauza înghețului și dezghețului din perioada de iarnă, apa ajunsă în microfisuri poate genera, de-a lungul timpului, macrofisuri, ceea ce reprezintă un factor de risc”, a afirmat Adrian Sichitiu, inspector-șef în cadrul Inspectoratului Județean în Construcții. în aceste condiții, specialiștii recomandă descoperirea cauzelor ce au condus la apariția apei în subsol și înlăturarea rapidă a acestora.”Trebuie eliminate cauzele care produc infiltrările de apă. Aceasta poate fi scoasă afară prin mai multe metode, cum ar fi drenajele exterioare cu puțuri de eliminare. Altminteri, există riscul ca zona respectivă să devină un focar de infecție”, a mai spus inspectorul Sichitu. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!