Cu ochii peste gard

Sărăcie lucie…

• Vînzătorii de organe din Basarabia. Chișinău (4)

Este de notorietate publică faptul că moldovenii de peste Prut au devenit o prezență distinctă și constantă în peisajul comerțului cu amănuntul stradal și de tarabă în România post – decembristă. în anii ’90 se ajunsese ca în fiecare oraș sau orășel să fie amenajată cîte o piață destinată comercianților basarabeni. La Bacău a funcționat aproape un deceniu un mare bazar exclusiv „rusesc”, deosebit de animat, situat lîngă podul de la Șerbănești. Marfa era variată: ciorapi, chibrituri, miere de albine, mălai, vin, vodcă, țigări, becuri și cîte alte asemenea produse a căror principală caracteristică competitivă era de departe nu atît calitatea, cît prețul scăzut! Dinamica acestei activități de comerț a basarabenilor în România a avut suișuri și coborîșuri. Am dorit să întîlnesc cîțiva dintre acești vînzători la ei acasă, folosind ocazia participării la un simpozion de comunicări științifice organizat de Universitatea Tehnică a Moldovei în anul 2001.
Mă aflam pe peronul gării din Chișinău, o clădire din piatră cu două nivele și acoperiș din țiglă cărămizie, asemănătoare cumva cu gara din Bușteni, dar mult mai mare. Așteptam niște universitari din București, pe care îi cunoșteam bine. Lîngă mine se găsea profesorul universitar Ion Carteputredă, una dintre gazdele simpozionului menționat anterior, care, ca de obicei, era și ghidul meu de ocazie:
– Această gară a fost construită în 1948…
– Așa de tîrziu?
– Prima gară a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. Această gară a fost construită pe baza proiectului realizat de arhitectul Alexei Sciusev…
– Sciusev? Cu siguranță, n-am auzit.
– S-a născut la Chișinău în ziua de 8 octombrie 1873 și a murit la Moscova pe data de 24 mai 1949. în decursul vieții a mai proiectat numeroase alte edificii, printre care Mausoleul lui Lenin…
– Mausoleul lui Lenin?
– Da. Sciusev a mai proiectat, țineți-vă bine, chiar și Institutul de Mecanică din Moscova.
– Ce reprezintă basorelieful în bronz de la intrarea în gară?
– Este un monument realizat în 1983 de sculptorul Iuri Canasin, fiind dedicat detașamentelor de basarabeni de etnie bulgară care au participat la războiul din 1877 contra turcilor.
– Frumoasă inițiativă! La gara din Vaslui n-am văzut un astfel de monument dedicat lui Peneș Curcanul și altor eroi de la Plevna, imortalizați de Vasile Alecsandri în ciclul de poezii „Ostașii noștri”.
… Trenul internațional de la București avea întîrziere. Ne-am așezat pe una din băncile de pe peron. în preajma noastră au început să roiască diferite „organe” mai mult sau mai puțin lăsate la vedere: coapse, fesieri, abdomene, perechi de sfîrcuri…
– Comerțul de carne vie încă este înfloritor în Moldova; basarabencele au mare căutare în lumea interlopă din Occident – a ținut să precizeze universitarul chișinăuan.
– Mass-media din România relatează numeroase cazuri în care basarabenii își vînd organe, în special rinichi; transplantul de rinichi a ajuns să fie o operație sigură începînd cu anii ’80.
– Este adevărat, domnule Ciucescu. Sărăcia lucie îi împinge pe unii dintre confrații noștri, mai ales pe cei din sudul țării, să se lase „tăiați” pentru aproximativ 5 000 de dolari…
– … în timp ce beneficiarul rinichiului respectiv plătește, poate, 100 000 de dolari.
– Teoretic, omul este proprietar asupra corpului său…
– Dar, în cazul comerțului de organe este clar că beneficiarii vor fi numai cei bogați, creindu-se, astfel, o altă mare inegalitate socială. De aceea, legea pedepsește cu închisoare infracțiunea de a vinde organe, cît și de a cumpăra. Este permisă numai donarea de organe.
– Aș fi vrut să culeg impresii la prima mînă, de la un donator de organe.
– Pentru asta ar trebui să ieșiți din Chișinău, să mergeți într-o cîrciumă sătească, unde oamenii își descarcă sufletul la un pahar de vin și unde…
… Eu îl ascutam pe universitarul chișinăuan și îmi puneam o întrebare retorică: de ce basarabenii au ajuns atît de săraci comparativ cu frații lor de la vest, începînd cu 26 iunie 1940, de cînd teritoriul dintre Prut și Nistru a intrat în componența U.R.S.S.-ului? (Doru CIUCESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!