Cu ochii peste gard

Galeria românismului

* George Bacovia la Chișinău (5)

Doru CIUCESCU

într-un început de septembrie al anului 2001 mă aflam în tranzit la Chișinău, în drum spre Sevastopol, unde avea loc un simpozion de comunicări științifice. Sosisem dimineața din România și trenul internațional spre Odessa pleca după-amiaza. La gară mă aștepta profesorul universitar chișinăuan Ion Carteputredă, care mi-a propus ca în cele aproximativ șase ore de așteptare să vizităm, printre altele, Aleea Clasicilor din grădina publică Ștefan cel Mare și Sfînt. Am plecat pe jos. Am ajuns la statuia lui Ștefan cel Mare și Sfînt, aflată la intersecția dintre bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt și strada Gavril Bănulescu-Bodoni, de unde începea grădina publică Ștefan cel Mare și Sfînt. Ne-am continuat plimbarea pe bulevard încă aproximativ 40 de metri și am ajuns la o altă intrare în grădina publică. De acolo, perpendicular pe bulevard, pornea o alee asfaltată lată de circa șase metri. Profesorul Carteputredă m-a anunțat:
– Aici este un capăt al Aleii Clasicilor, care a fost inaugurată în anul 1958. Celălalt capăt se găsește la o distanță de aproximativ 800 de metri, pe cealaltă latură a grădinii. La mijlocul aleii se află statuia lui Alexandr Sergheevici Pușkin încă din anul 1885. Jumătatea aleii, aceea dinspre bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt cuprinde 12 scriitori originari din teritoriul carpato-nistrean: Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Dimitrie Cantemir, Ion Creangă, Alexandru Donici, Mihai Eminescu, Bogdan-Petriceicu Hașdeu, Alexandru Hâjdeu…
– Numele mi se pare cunoscut…
– Da, arheologul, bilogul, istroricul, poetul, bilingvul româno-rus Alexandru Hâjdeu, care este tatăl lui Bogdan-Petriceicu Hașdeu.
– Continuați lista celor 12 scriitori, vă rog.
– După Alexandru Hâjdeu, urmează în ordine alfabetică Nicolae Milescu Spătarul, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Costachi Stamati…
– Costachi Stamati?
– Da, poetul și traducătorul unor opere rusești, Costachi Stamati, care a trăit între anii 1786 și 1869. în casa lui din Chișinău a venit în vizită adeseori Pușkin pentru a se distra dansînd sau antrenîndu-se la scrimă. După 1989 s-a completat și cealaltă jumătate a aleii cu scriitorii: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Călinescu, George Coșbuc, Mircea Eliade, Octavian Goga, Mihail Kogălniceanu, Alexei Mateevici…
– Parcă am auzit…
– Alexei Mateevici a compus, printre altele, poezia „Limba noastră”, care a fost preluată în imnul Republicii Moldova.
– Continuați cu enumerarea scriitorilor, vă rog.
– Apoi, în ordinea alfabetică sînt scriitorii: Mihail Sadoveanu, Nichita Stănescu, Constantin Stere și Nicolae Iorga.
– De ce nu l-ați menționat pe Nicolae Iorga în ordine alfabetică?
– Deoarece bustul marelui istoric nu se află amplasat pe Aleea Clasicilor, ci la marginea Grădinii publice Ștefan cel Mare și Sfînt, la intersecția străzilor Nicolae Iorga și București. Cel mai recent este bustul lui George Bacovia.
– Ce surpriză plăcută! George Bacovia?!
– Desigur, George Bacovia, concitadinul dumneavoastră are o statuie și aici, la Chișinău. Statuia a fost executată de sculptorița Milița Pătrașcu, care a fost un discipol al lui Constantin Brîncuși între anii 1919 și 1922. Inaugurarea a avut loc anul acesta, la 31 august, de ziua națională a moldovenilor, denumită „Limba Noastră”.fs
… Am ajuns la statuia lui George Bacovia. Pe soclul înalt de aproximativ doi metri, executat din marmură neagră, era cioplită inscripția: „George Bacovia – 1881 – 1957”. Postamentul era o placă din granit roz, iar statuia din bronz. Fața din bronz închis la culoare, aliat cu mult plumb, era alintată de mai multe raze jucăușe de soare filtrate de frunzișul de de-asupra, înveselindu-l, parcă, pe poet și scoțîndu-l din starea de „teamă de existență”.
Profesorul Carteputredă a intervenit:
– Această alee constituie un simbol al românității oamenilor din teritoriul pruto – nistrean. De aceea nu au lipsit reacții rusofile dintre cele mai diverse. Acum cîțiva ani bustul lui Lucian Blaga a fost desprins de pe soclu și aruncat pe un teren viran. în prezent există suspiciunea că amplasarea statuii lui Liviu Rebreanu va fi amînată la calendele grecești.
…Eu mă gîndeam că, totuși, la Chișinău s-a reușit amenajarea unei alei cu 25 de scriitori români, ceea ce înseamnă că românismul continuă să existe în Republica Moldova, că scriitori ca Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Călinescu, George Coșbuc, Mircea Eliade sau Octavian Goga nu pot fi asociați în nici un caz așa-numitei limbi „moldovenești” invocate în ultimul timp de puterea comunistă din Chișinău. Poate de aceea, nici pînă în prezent bustul lui Lucian Blaga n-a fost instalat pe Aleea Clasicilor., M

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!