Cu ochii peste gard

Evadarea din spațiul pruto-nistrean

Doru CIUCESCU

Republica Moldova suferă de o puternică hemoragie a populației spre România și chiar mai departe, spre vest. Prutul este trecut de cetățenii Republicii Moldova cu disperare, tot așa cum est-germanii săreau peste zidul Berlinului în timpul războiului rece sau cum sovieticii treceau, înotînd, Nistrul în România în perioada foametei din anii ’30. în prezent, circa 100 000 de moldoveni au obținut cetățenia română și peste 500 000 de cereri în acest sens își așteaptă rîndul pentru rezolvare. în acest ritm, nu peste multă vreme se va ajunge la un milion de cereri la o populație de aproximativ trei milioane și jumătate!
Nu cu mult timp în urmă guvernanții de la Chișinău au refuzat deschiderea a două consulate românești la Cahul și la Bălți pe motiv că aceasta ar reprezenta „un amestec flagrant în treburile interne ale unui stat suveran”. Dar, oare, cei peste jumătate de milion de persoane care au cerut cetățenie română ascultă propaganda de la București, sau altele sînt motivele? Răspunsul la această întrebare este complex și merită, consider, toată atenția.
Factorul economic îi interesează, în primul rînd, pe cetățenii moldoveni, mai ales datorită faptului că marea lor majoritate trăiesc la limita subzistenței. Ei sînt atrași de salariile mai bune din România sau din Europa. De exemplu, produsul național brut pe locuitor din Republica Moldova în 2004 a fost de 569,5 euro, în timp ce în județul Vaslui, cu relief și climă foarte asemănătoare cu cele din spațiul pruto – nistrean, a fost de 1411 euro; deci, de aproape trei ori mai mult! De asemenea, România este atractivă pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru faptul că nu se lovesc de o barieră lingvistică, în ciuda eforturilor guvernanților comuniști de la Chișinău de a căuta cu lumînarea deosebiri majore între limba română și „limba moldovenească” (de fapt, unitățile lexicale de gen gîtlegău și unele arhaisme, care au dispărut din limba română).
Un alt motiv este faptul că Republica Moldova este foarte aproape de România; se trece Prutul și se ajunge rapid acasă, în week-end. Nu ca în cazul Siberiei, situată la mii de kilometri distanță. Nu în ultimul rînd, cu cetățenia română se poate intra în Uniunea Europeană, unde produsul brut a fost în anul 2004 de cel puțin 4725 euro, iar salariile pe măsură, adică de cel puțin nouă ori mai mari decît în Republica Moldova! Un guvern care conduce atît de prost țara încît o treime din populație (și încă cea activă) dorește să emigreze, ar trebui să-și dea demisia. Nu de aceeași părere sînt și comuniștii de la Chișinău, care vor sta la guvernare pînă în ultima zi pentru că așa le dictează Moscova: să promoveze antiromânismul.
în același timp, guvernanții de la Chișinău nu văd cu ochi buni această avalanșă de cereri pentru a se dobîndi cetățenia română și din alte considerente. Unul dintre ele este că „etnia română” de numai 2,1 procente ar depăși, cu acte în regulă, etnia rusă din Republica Moldova. Mai mult, ar apare dovada scrisă că, de fapt, moldovenii sînt români. Și atunci, cum rămîne cu „etnia românească” din Republica Moldova și cu „etnia moldovenească” din România, identificate de președintele comunist de peste Prut?
De asemenea, acest val masiv de cereri de acordare a cetățeniei românești ar putea duce la întrebarea: nu cumva populația din teritoriul pruto – nistrean a conștientizat în masă faptul că ea cere nu acordarea, ci reacordarea cetățeniei românești luată abuziv în 28 iunie 1940?
O altă problemă spinoasă este aceea dacă cetățenii Republicii Moldova vor putea intra în Uniunea Europeană ca moldoveni. Aici sînt mai multe aspecte de discutat. Ca o primă observație, după cum evoluează evenimentele, valul aderărilor va fi oprit pentru cîțiva ani. Pe de altă parte, respectarea exigențelor dosarului aderării pentru Republica Moldova va necesita o perioadă de timp care, începînd de acum, ar putea dura un deceniu și chiar mai mult cu actuala guvernare comunistă. O soluție cerută de unele forțe politice de pe ambele maluri ale Prutului este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin unirea cu România, ca în cazul unirii Germaniei sau Vietnamului. Opinia mea este că cea mai fezabilă modalitate de a impulsiona aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană se poate realiza prin schimbarea guvernării comuniste pro-ruse de la Chișinău cu un guvern democrat pro-european și, implicit, pro-românesc, care să fie concentrat pe acest deziderat nu numai la nivel declarativ.
Dar, indiferent de modalitatea aderării la Uniunea Europeană, va accepta Federația Rusă ca, după România, să mai iasă din zona ei de influență și Republica Moldova? Pentru moment este cert că la Kremlin se pregătesc alte acțiuni antiromânești, care vor fi realizate prin intermediul guvernului comunist de la Chișinău și al separatiștilor transnistreni. în tot acest timp, basarabenii vor fi osîndiți la sărăcie și la bolșevizare, motiv pentru care ei vor încerca să evadeze prin orice mijloace, legale sau nu, din spațiul pruto – nistrean.aptului că marea lor majoritate trăi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!