Cultivatorii de sfeclă de zahăr se consideră nedreptățiți de societatea Agrana Roman

Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (ACSZ) a hotărît, la sfîrșitul săptămînii trecute, să protesteze oficial pe lîngă partenerul său, compania Agrana România, pentru modul în care acesta a optat să arondeze pe lîngă fabrica de zahăr din Roman cultivatorii de sfeclă din cele șase județe în care operează (Bacău, Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani și Suceava) și pentru modul în care a repartizat cotele de sfeclă pe care aceștia trebuie să le predea fabricii. Membrii asociației au cerut noului președinte al acesteia, Vasile Balcan, să convoace pentru miercuri, 14 martie, un nou consiliu director, în care să se formuleze protestul cultivatorilor.

„Nemulțumirea noastră – ne-a declarat Mihai Banu, membru în Consiliul Director al ACSZ – a stat și la baza hotărîrii de a alege un nou președinte. Pe motiv că vechiul președinte nu s-a implicat suficient în apărarea producătorilor atunci cînd a fost vorba de stabilirea cotelor. Noi am discutat în Comitetul Director și am confirmat plîngerilor acestora, prin care se reclama că există o relație prea apropiată între președinte și cei de la Agrana Roman. Inclusiv sediul asociației a fost mutat din fabrică, pentru a rupe această relație”. Membrii ACSZ mai spun că Agrana Roman și-a arogat o serie de drepturi și a trimis asociația în zona consultativă a deciziilor. „Noi vrem să dovedim că rolul nostru nu este unul pur cosultativ. Am constatat că o serie de cote s-au repartizat fără a respecta criteriile pe care noi le-am stabilit atît la nivelul Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, recent, cît și la nivelul ACSZ”. între aceste criterii se numără nivelul producției medii realizată în anii 2005 și 2006, cantitatea de sfeclă vîndută la fabrică în 2006, distanța față de fabrică a producătorilor și investițiile făcute la cultura sfeclei de zahăr (unde s-au luat de bază numai programele Sapard și achizițiile directe de combine de recoltat sfecla).

„Isoliert”, au spus austriecii de la Agrana

„Am stabilit că producția medie minimă înseamnă 30 de tone de sfeclă la hectar – a mai spus Banu. Avînd în vedere că fabrica a realizat anul trecut 29,800 de tone, un număr foarte mare de fermieri ies în afara acestei producții. Noi vrem să le dăm și lor posibilitate să producă pentru fabrică, dar să-i penalizăm cu 25% din cota repartizată după primele criterii și să coborîm producția pînă la 25 de tone la hectar. însă, la cei care realizează o producție de peste 40 de tone la hectar, să le adăugăm 25%. Toată lumea a fost de acord”. Cultivatorii susțin că au mai găsit, de asemenea, și unele criterii de arondare la fabrică în plus față de cele negociate, legate de colaborarea producătorilor cu agronomii fabricii sau de izolarea acestora față de fabrică, în sensul că arealele lor de cultură sînt în locuri izolate geografic de arterele de circulație, de localitățile mai mari etc. „Unul dintre aceștia – a spus Mihai Banu – este Nicolae Huiban, producător vechi pentru fabrica din Roman, dar care are teren în zona Vultureni, deși Vasluiul este mai departe de fabrică decît Vuturenii. Or, în dreptul lui austriecii au scris «isoliert» (izolat). Tor din județul Bacău au fost invocate două cazuri de colaborare neprincipială cu agronomii, la Prodagris Dămienești și Eurorin Sascut. Nouă ni se parte că asemenea criterii sînt subiective”.

Favoruri pentru cultivatorii noi

Asemenea discuții s-au întîlnit peste tot în arealul Agrana. Dar ce i-a nemulțumit și mai tare pe cultivatori a fost că s-au scos din competența asociației lor 15.000 de tone de sfeclă, care să rămînă la dispoziția Agrana România, urmînd ca această cantitate să fie repartizată la noii producători, după criteriul distanței față de fabrică, la cei care se află la mai puțin de 40 de kilometri de ea. „Noi nu am acceptat – a precizat Mihai Banu. Sîntem de acord cu dreptul de a veni la fabrică și a unor producători noi, dar și unii producători vechi se află în arealul de 40 de kilometri, deci și cota lor ar trebui mărită din cele 15.000 de tone. Altfel, acest lucru ne trezește suspiciuni. De ce la unii da și la alții nu? Chiar avem unele bănuieli. Să vedem și noi cine sînt noii favorizați, pentru că pînă acum noi am făcut cheltuieli în cultură pentru a da fabricii sfeclă. De ce să ne trezim că facem calcule pentru o anumită suprafață și să ne trezim că aceasta trebuie să fie mai mică?”. Tot cultivatorii asociați în ACSZ mai susțin că sînt două situații în care producătorii au fost scoși din schemă din greșeală, fără nici o explicație. „Eu – a conchis Banu – am cerut note de protest din partea fiecărui producător. Voi întocmi un protest comun, oficial, pe care miercuri îl vom supune aprobării Consiliului Director al ACSZ. La Bacău au rămas numai nouă producători de sfeclă, din 22 cîți erau înainte, pentru Agrana Roman (unii au renunțat de bună voie). Noi credem că se joacă niște interese peste capul asociației și nu putem accepta. Dacă rolul nostru este doar consultativ, de ce ne mai cheamă la discuții? însă Contractul cadru cu producătorii, pentru acest an, nu a fost semnat”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!