De profundis!

Administrator

în sfîrșit, Senatul a catadicsit să se pronunțe în cazul abaterii disciplinare a unuia dintre membrii săi – Norica Nicolai; a sancționat-o cu avertisment! Deși cazul mirosea a cu totul altceva, dar cum să fii sever cu cineva de-a dreapta ta?! întrebarea e, acum: va continua urmărirea „Nepoatei”?, sau „Nepoata” își va continua treaba? în primul episod presa a descoperit un personaj feminin în sala Senatului. O doamnă care nu avea calitatea de parlamentar și care nu avea ce să caute acolo, vota. Doamna senator liberal Norica Neculai a declarat că era vorba de nepoata sa. După care s-a auzit că „nepoata” mai avea „calitatea” și de „cunoștință” a domnului fost PDSR-ist, actual liberal – Theodor Meleșcanu. Cu ce scop a adus-o Norica Nicolai pe „nepoată” în sala Parlamentului? Să-i aranjeze o întîlnire cu d-l Meleșcanu?! Cine este, în realitate, „Nepoata”? Dar cine este, în realitate, Norica Nicolai? Și cine este, în realitate, T. Meleșcanu? Este cumva cine – și ce a fost?, adică cineva din fosta Securitate?! Dar Securitatea a fost desființată – zice o voce care iese dintr-o cutie. Ecoul care bate între pereții fiecărei case românești, și care umblă aiurea pe străzi și pe dealuri, răspunde: cînd a fost desființată?; că doar a fost TRECUTĂ la Armată! După care a fost TRECUTĂ de la genul feminin la cel masculin, adică prefăcută în „Serviciul…”!
Deci: cine este, în realitate, „Nepoata”? Noi nu știm. Dar „Nepoata” sigur știe cine este, în realitate, Norica Neculai – că doar îi este „nepoată”. Și sigur știe cine este, în realitate, Theodor Meleșcanu, că doar îi este „cunoștință”. Cît timp stătea pe scaunul de parlamentar în ochii „Nepoatei” se puteau citi siguranță, tărie de caracter, cunoștință de cauză a rolului și scopului său acolo; și se mai citea ceva: un fel de superioritate care, parcă, spunea că ea, „Nepoata”, face parte dintre Stăpînii, atît ai parlamentarilor, cît și ai Poporului. La rîndul lor, Norica Nicolai și Theodor Meleșcanu știu sigur cine este, în realitate, „Nepoata”, că doar nu aduci pe cineva în Senat fără să știi cine este!…
S-a aflat, totuși, că „Nepoata” ar lucra la o instituție financiară legată de „spălarea banilor”. Să fi urmărit dînsa pe vreun parlamentar care spăla bani în sala Parlamentului?! Dar, lucru foarte curios: din toată presa bucureșteană nu s-a găsit nici un ziarist care să meargă – chiar pe jos, dacă nu avea o mașină – pînă la instituția respectivă și să se intereseze dacă, într-adevăr, „Nepoata” „comitea” acolo…
A urmat episodul doi, ceva mai recent: „Nepoata” a fost surprinsă cînd intra pe ușă în biroul parlamentar al unui senator UDMR-ist. După care, tot presa a constatat că „Nepoata” s-a evaporat, ieșind nu pe unde a intrat, ci pe fereastră. Pesemne că avea antrenament fizic, psihic și moral!
Peste zeci de ani, urmașii noștri vor citi despre astfel de lucruri, după cum noi, astăzi, citim despre „Viața în România pe vremea lui Caragiale”. Apropo, cine va scrie această carte? Ori s-a scris? Are, cumva, un capitol separat despre „Nepoate” și despre „Mătuși”? „România Profundă” ar trebui să înceteze cu „rîsu’-plînsu’ ” și să se maturizeze odată! Că doar au trecut cîteva mii de ani. Ar fi timpul ca „România Profundă” să se schimbe în „România Serioasă”! (Gheorghe CHIȚIMUȘ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.