Deși iau bani frumoși pe la nunți

Muzicanții din Pădureni rup ușile primăriei pentru ajutoare
• în schimb, cînd e vorba de muncit în interesul comunității, nimeni nu dă pe la primărie n noii aleși amenință că vor reduce drastic ajutoarele, deși știu că foștii lideri ai administrației au fost închiși de țigani în primărie pentru că nu le-au făcut pe plac

Cartierul de țigani din Pădureni este chiar la capătul satului.
Am senzația că intru într-un ghetou și mă pregătesc sufletește. Casele sînt mici, fără garduri sau grajduri. Doar cîini din belșug, care se tîrîie plictisiți în șiruri de cîte trei sau patru. Fețele oamenilor sînt iscoditoare, și în aer plutește o suspiciune deloc încurajatoare.
De la primăria din Berești Bistrița am aflat că nu este chiar ușor să comunici cu acești oameni, pentru că ei știu doar un lucru: acela că li se cuvine totul, fără prea mult efort din partea lor.
Viceprimarul comunei, Gheorghe Ciubotaru, responsabil direct de problemele lor, spune că aproape trei sferturi dintre localnicii din Berești Bistrița care beneficiază de prevederile Legii 416 sînt țigani, iar cei mai mulți dintre ei trăiesc în Pădureni. Și nu trăiesc oricum, ci destul de bine, ținînd cont că aceștia cîștigă frumușel din cîntatul pe la nunți. „Și lăutarii din acest sat primesc ajutoare. Cu munca nu se omoară, în schimb rup ușile de la primărie cînd e vorba de ajutoare sociale. Anul trecut ne-au încuiat în primărie cu două lacăte, de au ieșit pe geamuri oamenii. Le vom comunica în scris zilele cînd trebuie să vină la muncă. Sîntem foarte hotărîți să le suspendăm dosarele dacă nu vor veni la muncă atunci cînd îi solicită primăria”, a avertizat viceprimarul Ciubotaru.

„Noi nu trăim din renume!”

încerc un dialog cu primul om care îmi iese în cale. Acesta stă în vîrful unor trepte ale unei case și trage din țigară. âi spun că vreau să vorbesc măcar cu unul dintre muzicanții din satul lor, dar, ca la un semn, acesta dispare în casă fără nici un cuvînt. Deja ulița este plină și îmi zic că, probabil, printre acei oameni voi găsi măcar unul dintre cîntăreții de care auzisem. Știam că satul este renumit în zonă prin cele cîteva formații de lăutari și că aproape în fiecare familie de țigani de aici este cel puțin un bărbat care cîntă pe la nunți. âmi dau seama imediat că subiectul nu îi încîntă, dar insist și îl întreb pe un bărbăt tinerel și rotofei cît cîștigă din cîntatul pe la nunți. Apucă să îmi spună că el cîntă la acordeon și cîștigă peste de 500.000 la o cîntare. Mai multe nu pot să aflu, pentru că un grup de femei sare imediat cu gura. încep să se plîngă de toate relele de pe pămînt. O femeie mai în vîrstă începe să gesticuleze din belșug, de i se zgîlțîie cerceii grei din aur. Spune că bărbații lor sînt cît se poate de amărîți pentru că muncesc din greu cu ziua prin sat și că de-abia le ajung banii pentru familiile lor. Un potop de vorbe îmi trec pe lîngă urechi. „Da’ veniți, doamnă, să vedeți cum trăim, că de abia ne ducem zilele de pe azi pe mîine. Lăsați renumele bărbaților noștri, că’s vai de capul lor. Nimeni nu știe în ce condiții trăim”, îmi spune o femeie tînără cu două lanțuri la gît.
Brusc, sînt invitată pe toate ulițele văzute și nevăzute. Mă aventurez doar pe una. în cîteva minute, aflu de toate bolile de pe pămînt, ca și de toate necazurile posibile și imposibile care se pot abate asupra unui om. Mai aflu că nu au garduri, că „nu sînt posibilități”, nu au porci sau orice alt animal de pe urma căruia ar putea trăi, tot pentru că „nu sînt posibilități”. Și, în fine, că nimeni, dar absolut nimeni, nu se gîndește și la viața lor amară.
în jurul meu văd cîțiva băieți îmbrăcați în haine de piele și o droaie de puradei curioși. âmi dau seama că nu este cazul să mai insist cu privire la renumele lor de muzicanți, deși este știut în zonă că sînt foarte solicitați la tot soiul de petreceri. Mai aflu că le place să meargă cu taxiul, să mănînce bine, dar rămîn surprinsă să văd că nu îi interesează nimic altceva decît să înmoaie inimile, doar, doar or mai primi niște ajutoare. (Bianca TOMESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!