DEȘTUL PE RANĂ Iartă-i, Doamne!

Trăind într-o societate ce se vrea modernă și modernizată, ne recunoaștem handicapul de a nu putea înțelege toate cele picurate cu insistență pe toate canalele mass-media de cercuri străine oculte, care vor să ne aducă la același „nivel”.

Mai recunoaștem că ne călăuzim după preceptele biblice și chintesența experienței pozitive a poporului român, transmisă prin proverbe de o excepțională însemnătate teoretică și faptică.

Unul din proverbe, extraordinar prin scurtimea și încărcătura semantică, postulează: „ce-i mult, strică”! Este o învățătură, dar și o avertizare de care omul, această trestie gînditoare, cum îl numeau anticii, trebuie să țină cont.

Proverbele negustorești: „reclama e sufletului comerțului” și „dacă marfa nu-i pe tarabă, nu se vinde degrabă”, par hazlii față de furibunda campanie electorală, care devine tot mai stresantă cu cît ne apropiem de primul tur de scrutin.

Este normal, logic și în spiritul legii, ca în funcția de candidat în alegeri să te adresezi alegătorilor cu mesajul de capacitare „a eventualilor votanți” și să-ți expui și „poza”, mai ales pentru cei care intră în focul campaniei pentru prima dată.

Într-un anume fel, îl simpatizăm pe primarul-stadion-brusture, cu toate însușirile bune și mai puțin bune, și-i înțelegem efortul de campanie pentru influențarea psihică a concitadinilor de a-l vota, cu îndemnul de a merge împreună încă un mandat.

Din declarațiile sale rezultă că a plecat de jos, fapt care ne face să zicem că a uitat de unde a plecat, iar declarațiile au rostul de a atrage masa celor mulți și „proști”. Cum altcumva ar trebui să calificăm puzderia de „sechelarii” care au invadat orașul? Că și-a expus chipul peste tot, îl privește, dar am observat că staff-ul de campanie ori nu se pricepe, ori e prost, ori joacă la două capete. Am ascultat de mai multe ori cînd domnul primar a declarat pentru posturile de radio și televiziune că este un credincios, probabil un creștin ortodox.

Presupunem că știe cît de cît viața pămîntească a Domnului Iisus Hristos, care a fost crucificat alături de doi tîlhari, dintre care unul l-a batjocorit de pe cruce, iar celălalt l-a rugat să-l miluiască prin ducerea în Împărăția Cerurilor.

Scena de calvar le este cunoscută și copiilor, care au în programa școlară ore de religie și este pictată în majoritatea bisericilor din țară.

Sîntem siguri că prim-solistul local al PSD cunoaște Calvarul de pe Golgota și a văzut și pictura de un dramatism ce nu poate fi descris!

Probabil că din graba de clonare și răspîndire a chipului celui mai iubit dintre băcăuani, răspîndacii de serviciu, care nu le au cu cele sfinte, nu au observat blasfemia săvîrșită. Înțelegem că este o campanie murdară și nu o agreem, dar a afișa portretul primarului de o parte și de alta a tabloului Domnului Iisus Hristos, depășește orice înțelegere. Mixajul în cauză se află în vitrina magazinului de pompe funebre din complexul Pieței Centrale.

Că Icoana Fiului lui Dumnezeu este expusă într-un magazin de obiecte necesare celor decedați se explică prin faptul că Mîntuitorul îi va judeca pe toți la cea de a doua venire. Dar ce caută portretul primarului într-un magazin de pompe funebre? Noi îl știm încă viu trupește!

Se consideră cumva tîlhar? Și dacă da, nu poate fi și la dreapta și la stînga lui Iisus Hristos. Cum toate sînt dirijate de Divinitate, aranjamentul în cauză nu-i de bun augur, nu îi semn bun.

Auzind și văzînd toate cîte se întîmplă în această stupidă campanie electorală, nu putem decît să ne rugăm, asemenea Mîntuitorului pe cruce: „Iartă-i Doamne, că nu știu ce fac”!!! (Jan NEGRU)