Filozoful german Arthur Schopenhauer și-a exprimat poziția față de fragilitatea adevărului în raport cu minciuna, derizoriul, manevrele politice din timpul său. Aforismul precum că chiar dacă ceasul tău e bun și arată ora exactă, iar ceasurile celorlalți arată o altă oră, ești nevoit să-ți potrivești ceasornicul după ora celor defecte, arată că sclipirea de inteligență și clarviziune a neamțului este de actualitate pentru activitatea Guvernului României.
Astfel, cu toate că populația țării o duce tot mai greu de la o zi la alta, guvernanții ies pe sticla televizoarelor și ne prezintă cifre și statistici cum că, din anul 2000 încoace, economia țării crește neîncetat. Așa spun cei care hotărăsc în numele nostru, și cum ora exactă se dă de la București, firesc ar fi ca românii, în marea lor majoritate, să-și fixeze ceasurile biologice după orologiul corpului guvernamental. Încercare imposibilă, pentru că cetățenii de rînd nu se pot hrăni din propaganda aiuritoare a Executivului, pentru că sînt nevoiți să și mănînce, să se îmbrace, să aibă o locuință pe care să o întrețină. Poleita propagandă guvernamentală mimează tumulturi în sondaje și statistici și în toate cazurile orologiul Guvernului bate fals ora exactă, reușind să înregistreze doar ora oficială, dar nu și cea exactă. Deoarece la noi guvernul se confundă cu partidul de guvernămînt, ar trebui trase învățăminte că sondajele plătite nu mai amăgesc pe nimeni, alegerile locale demonstrînd fără putință de tăgadă că orchestra cîntă pentru cel care o plătește, putînd cînta și fals cînd i se cere.
Că orologiul Guvernului nu se potrivește cu ceasul românlui mai treacă-meargă, dar nici Guvernul nu ține seamă de multe ori de orologiul propriu pentru că este nevoit, fără să i se impună totuși, să se orienteze după ora oficială a Europei Occidentale, fără a mai lua în seamă diferența de fus orar și alte bagatele, precum dezvoltarea economică, tradiție, cultură etc.
Nu este prea departe timpul cînd primeam ora exactă de la Moscova. Guvernul nostru a trecut pe ora UE și trebuie să-și potrivească orologiul după Bruxelles. Nu contează că românii au alt ritm de activitate, alt ceas ancestral; ei trebuie să renunțe la tradiție, care în ochii guvernanților este nesănătoasă, ține țara pe loc.
Secretarul general de la PUR a propus referendum național pentru consultarea cetățenilor privind intrarea în UE, dar grupurile de interese din partide și Guvern au sărit ca arse, susținînd că nu este nevoie pentru că din sondaje rezultă că românii vor să intre in corpore în UE.
Poate că unii chiar vor, cei care au prins cheag în afaceri; alții nu știu pentru că nu le-au spus nimeni prețul care trebuie plătit pentru și după aderare, dar sînt destui care nu vor integrare, pentru că umblînd prin Occident au înțeles ce și ce.
Practic, lumea este condusă de giganții economico-financiari transnaționali, care stau în spatele guvernelor și nu fac altceva decît să impună directivele acestora în politica internă și în cea externă.
Guvernanții noștri pendulează între interesul propriu și cel național, fiind strînși de chinga cercului ocult de interesele din care fac parte. Cît era Ceaușescu de patriot și tot a trebuit să țină seama de oculta internațională, iar cînd a încercat să devină independent, după cum pretindea, „agenturili” i-au grăbit sfîrșitul, că doar nu al-de Nicolaescu sau Dan Iosif și revoluționari cu patalama au produs acel Decembrie sîngeros. Ei și ceilalți aflați acolo au fost simpli figuranți.
Nimeni nu pretinde că în conjunctura internă și internațională Guvernul ar putea adopta și altă soluție, însă faptul că nu consultă poporul într-o problemă de răscruce în istoria sa pune multe semne de întrebare și, vorba cronicarului, „mai ușor este soarelui o clipă în loc a se opri, decît în veci adevărul cu minciuna a acoperi”.
Că a trăit sub komisarul sovietic sau viețuiește sub comisarul occidental, românul de rînd tot obidit a fost, fapt pentru care nu face nici o deosebire. Ceasul lui biologic nu se potrivește și nici nu ține cont de orologiul Guvernului, a cărui oră este prea des schimbată de orologii străine. (Jan NEGRU)
Lasă un răspuns