Dezvăluiri incendiare din proiectele Primăriei anchetate de DNA! Povestea funcționarei concediate de Viziteu după ce a devenit martor în dosarul parcărilor de biciclete

În timp ce inculpații din dosarul DNA privind parcările de biciclete din Bacău au rămas în funcții-cheie în Primărie, inclusiv managerul public Ciprian Piștea, primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu, lansat în politică prin campania „Fără penali în funcții publice”, a decis concedierea uneia dintre puținele persoane care au colaborat cu anchetatorii și au pus la dispoziția procurorilor documente interne relevante pentru dosar.

Alexandra Păncescu, fost manager de proiect în cadrul programelor de mobilitate urbană ale municipiului, susține că a devenit ținta unui șir de represalii administrative după ce DNA Bacău a început ancheta privind parcările de biciclete de tip carusel – un dosar cu 24 de inculpați și un prejudiciu estimat la aproape 6,3 milioane de lei. Excluderea din grupuri interne, cercetările disciplinare repetate, izolarea într-un birou gol, sancțiunile salariale și, în final, concedierea fără preaviz au venit după ce procurorii au cerut documente, iar inculpații au avut acces la dosar.

În paralel, persoane trimise în judecată în același dosar au rămas în continuare în administrația locală. Printre acestea se află și managerul public Ciprian Piștea, indicat de Alexandra Păncescu drept unul dintre cei care făceau presiuni pentru semnarea situațiilor de lucrări și efectuarea plăților înainte de finalizarea completă a documentației tehnice. Diverse forme de presiune ar fi exercitat și ceilalți 3 manageri de proiecte de pe culoarele de mobilitate urbană. Unii dintre ei au fost suspendați de ochii lumii, pentru a fi reîncadrați tot în instituție.

De la manager de proiect european la funcționar concediat disciplinar

În 2019, Alexandra Păncescu era angajată în cadrul Direcției Tehnice a Primăriei Bacău, în administrația fostului primar Cosmin Necula. Potrivit propriilor declarații, era singurul inginer de căi ferate, drumuri și poduri din instituție. Chiar și la momentul concedierii, în Primăria Bacău nu exista alt specialist care să fi absolvit o facultate de profil.

Pe 30 aprilie 2026, contractul său de muncă avea să fie desfăcut disciplinar, ca urmare a „refuzului de a îndeplini o sarcină de serviciu”, în fapt, după ce a solicitat în scris lămuriri de la superiorii săi.

Între cele două momente se întinde povestea unuia dintre cele mai sensibile dosare care au lovit administrația locală din Bacău în ultimii ani: dosarul DNA privind parcările de biciclete de tip carusel, proiecte realizate pe fonduri europene și pentru care procurorii anticorupție au trimis în judecată 24 de inculpați, estimând un prejudiciu de aproape 6,3 milioane de lei.

Alexandra Păncescu susține că a devenit ținta unor represalii administrative după ce a colaborat cu anchetatorii DNA și a pus la dispoziția acestora documente și informații privind modul în care au fost derulate proiectele.

Patru proiecte, patru manageri și o problemă comună

Parcările de biciclete de tip carusel au fost incluse în patru mari proiecte de mobilitate urbană ale municipiului Bacău:

• Centru – Insulă
• Prieteniei
• Mioriței
• Centru – Aeroport

Fiecare avea propriul manager de proiect:

• Alexandra Păncescu – Centru–Insulă
• Cătălin Ghervan – Prieteniei
• Gheorghiță Costel Vătămănescu – Mioriței
• Ionel Fediuc – Centru–Aeroport

Potrivit fostei funcționare, ceilalți trei manageri aveau să fie trimiși în judecată în dosarul DNA.

„Ciprian Piștea, managerul public, făcea presiuni pe toți managerii de proiecte să semneze situații de lucrări, chipurile ca să nu se piardă fondurile europene. Ca o coincidență, trei constructori au venit la plată pe 28 decembrie 2023, ultima zi din an când se mai puteau face plăți din Trezorerie”, afirmă Alexandra Păncescu.

Furnizorul din Olanda și schimbarea soluției tehnice

Conform documentației inițiale, parcările de biciclete ar fi trebuit furnizate de o companie din Olanda. Problemele au apărut în momentul în care constructorii au anunțat că producătorul solicită un avans de 50%.

„Trei constructori distincți au ofertat pentru parcările de biciclete de tip carusel. Conform proiectului, acestea ar fi trebuit aduse de la un producător din Olanda. Deși au știut din timp că acesta cere un avans de 50%, constructorii au informat târziu Primăria, când oricum parcările nu se mai puteau produce la termen”, susține fostul funcționar.

Citește și „Managerul public Ciprian Piștea și alte 23 de persoane, trimise în judecată de DNA Bacău în dosarul parcărilor de biciclete”

În acel moment, spune ea, a apărut riscul depășirii termenelor contractuale și al pierderii finanțărilor europene.

„S-au căutat soluții de înlocuire, au avut loc și mai multe ședințe cu primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu, managerul public Ciprian Piștea, managerii de proiect și constructorii. Permanent, constructorii cereau schimbarea furnizorului parcărilor, iar Piștea susținea că nu e o problemă.”

Potrivit Alexandrei Păncescu, inclusiv primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu s-ar fi implicat direct în discuții. „La una dintre ședințe, primarul Viziteu a sunat personal la firma din Olanda, ca să se convingă că solicită un avans de 50 la sută”, afirmă aceasta.

Producătorul din Cluj și problema fundațiilor

După abandonarea soluției inițiale, în Primărie ar fi fost identificat un alt producător, din Cluj. „La un moment dat, managerul public Piștea a cerut fișele tehnice ale parcărilor, după care s-a găsit un producător la Cluj”, povestește Alexandra Păncescu.

Doar că noile parcări ridicau o altă problemă tehnică majoră. „Cele de la Cluj aveau nevoie de fundație, în timp ce parcările originale, produse în Olanda, se puteau monta pe pavele.”

Potrivit acesteia, schimbarea implica modificări tehnice care necesitau documente suplimentare și dispoziții de șantier. „Eu am solicitat să se emită dispoziție de șantier pentru fundație, dar șefii mi-au sărit în cap, că fac notă discordantă față de ceilalți manageri de proiect. Chipurile, puneam în contrast”, spune Păncescu.

„Parcările nu aveau certificat CE pentru ansamblu”

Una dintre cele mai grave acuzații formulate de fostul funcționar vizează documentația tehnică a parcărilor livrate. „Parcările nu aveau certificat CE pentru ansamblu, ci pentru componente – lemn, clei, motoare, tablă etc”, afirmă aceasta. „De exemplu, cumperi un motor de la Ford, caroserie de la Audi, cutie de viteze de la Toyota, le asamblezi și susții că rezultatul este omologat CE”, a explicat Păncescu.

Cu toate acestea, susține ea, plățile ar fi fost făcute înainte ca produsul final să dețină certificarea necesară. „Deși ar fi trebuit certificatul CE, pe 28 decembrie 2023 s-au făcut totuși plățile. Doar ulterior, în aprilie 2024, în urma declanșării anchetei DNA și după ce ADRNE a refuzat plata facturilor, producătorul din Cluj a obținut certificat CE.”

Citește și „Cum a ajuns un copil să rămână blocat în rasteluri! Băcăuanii spun că parcările „smart” sunt un fiasco”

Fosta funcționară spune că presiunile pentru efectuarea plăților erau constante. „Eram chemată în birou la managerul public Ciprian Piștea, unde mi se făceau reproșuri de față cu constructorul, care cerea plata rapidă a facturilor, fără să se țină cont de aspectele de nelegalitate pe care le-am semnalat.”

În paralel, susține aceasta, se încerca și evitarea așa-numitelor „întârzieri contractuale”. „Au apărut presiuni pentru prelungirea prin act adițional a contractului, astfel încât constructorul să nu se înregistreze cu întârziere.”

Ciprian Piștea: Nu am avut nicio legătură!

Contactat de Ziarul de Bacău, administratorul public, Ciprian Piștea, a negat vehement afirmațiile Alexandrei Păncescu, legate de presiunile asupra sa. „Cum să aibă legătură concedierea cu dosarul DNA? Nicio tangență! Până la un moment dat am avut o colaborare destul de bună cu doamna Păncescu, dar de la un moment dat s-au răcit relațiile, încă nu-mi dau seama de ce. Dar stimularea pentru efort și creativitate a fost pentru tot colectivul, că de aceea venim la serviciu, ca să aducem plusvaloare”, a declarat Piștea.

Trimis în judecată în 4 dosare de corupție, Piștea a refuzat alte declarații care ar fi putut interfera cu procesele aflate pe rolul instanțelor de judecată.

„Am emis adresă de punere în întârziere. A fost un șoc!”

În timp ce ceilalți manageri de proiect ar fi acceptat soluțiile propuse, Alexandra Păncescu spune că a încercat să urmeze procedurile administrative și tehnice. „A fost un șoc pentru conducere când am emis o adresă de punere în întârziere a constructorului”, afirmă aceasta.

În decembrie 2023, managerul de proiect a intrat în concediu. „În lipsa mea, s-au adus documente pentru parcările de biciclete, iar facturile s-au și plătit.”

Două luni mai târziu avea să vină și prima adresă oficială de la DNA Bacău.

„Toți au intrat în amnezie”

În februarie 2024, DNA Bacău a solicitat documente și informații privind proiectele de mobilitate urbană și parcările de biciclete.

„Brusc, toți cei implicați în cele 4 proiecte aveau amnezie, nu găseau nimic, nu-și aminteau nimic! Nimeni nu își mai amintea de solicitările verbale, instrucțiunile din cadrul ședințelor, actele întocmite se evaporau…”, își amintește Alexandra Păncescu.

Fosta funcționară susține că unii dintre cei implicați discutau inclusiv despre limitarea informațiilor trimise către procurori. „Unii își puneau chiar problema să nu răspundă complet la solicitarea DNA, ci doar să se refere strict la întrebări, fără să informeze anchetatorii despre tot ceea ce știu.”

Mai mult, spune aceasta, s-ar fi încercat și coordonarea declarațiilor: „S-a cerut chiar răspuns unitar de la managerii de proiecte, deși nu toate se desfășuraseră la fel.”

Minutele ședințelor și izolarea

Ulterior, procurorii DNA au început audierea persoanelor implicate. „Au apărut și invitațiile de la DNA Bacău, moment în care am fost izolată de ceilalți trei manageri de proiect”, spune Alexandra Păncescu.

Ea afirmă că a pus la dispoziția procurorilor toate documentele și corespondența pe care le deținea. „Am prezentat toate documentele cerute și materialul probator în favoarea mea.”

Un element esențial în anchetă ar fi fost minutele ședințelor interne: „La un moment dat, procurorii au solicitat minutele de ședință – documente în care se sintetizează discuțiile și concluziile. Eu făcusem de la începutul proiectului, alții nu aveau așa ceva. Am adoptat o conduită onestă în colaborarea cu DNA. A fost norocul meu că am păstrat minutele ședințelor, unele chiar în format audio, și am reușit astfel să înlătur suspiciunile care planau asupra proiectului meu.”

De altfel, nimeni din echipa Alexandrei Păncescu nu are calitatea de inculpat în dosarele DNA, fiind singurul proiect din Primăria Bacău în care funcționarii publici participanți la implementarea lui nu au fost trimiși în judecată.

Când au început represaliile?

Potrivit fostei șefe de proiect, momentul-cheie a fost 14 august 2025, când dosarul penal ar fi ajuns și în Primărie, după ce inculpații au primit acces la materialul de urmărire penală.

„Dosarul a ajuns și în Primărie, ceea ce a generat represaliile contra mea, pentru că eram martor. Toți cei citați la DNA fuseserăm martori, dar cei din celelalte trei proiecte au devenit suspecți și, în final, inculpați. Represaliile au fost, sunt convinsă, pentru declarațiile și informațiile oferite de mine în cadrul anchetei, și care inevitabil, incriminau ceilalți manageri”.

Alexandra Păncescu susține că, de această dată, presiunile nu ar mai fi venit direct de la managerul public Ciprian Piștea, aflat printre inculpați, ci de la primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu.

Pentru început, pe 18 august 2025, spune ea, a fost exclusă dintr-un grup intern de WhatsApp folosit pentru comunicări profesionale.

Sesizări disciplinare și acuzații privind „spiritul de echipă”

Pe 12 septembrie 2025, când nu trecuse o lună după ce inculpații au avut acces la dosar, primarul Viziteu a sesizat Comisia de disciplină, după ce i-a solicitat Alexandrei Păncescu un răspuns într-un termen de patru zile. „Din cele patru zile, trei eram în concediu”, afirmă fostul manager de proiect.

Deși răspunsul ar fi fost transmis, însă semnat de o colegă, comisia condusă de Neculai Enache avea să o sancționeze disciplinar. Enache face parte din numerosul lot de „lipitori de afișe” ai USR, angajați în Primăria Bacău după 2020. Detalii AICI!

Pe 22 octombrie 2025, conflictul s-a amplificat. „Primarul Viziteu mi-a reproșat că cer prea multe lămuriri scrise și mi-a spus că există mai multe plângeri la adresa mea, din punctul de vedere al colegialității și spiritului de echipă.”

Potrivit fostei funcționare, într-un e-mail, edilul i-ar fi sugerat inclusiv să își ceară transferul la altă instituție. „După aceea, m-a acuzat că am o atitudine care blochează proiectele.”

Episodul Pasajul Narcisa

La scurt timp, pe 24 octombrie 2025, a avut loc incidentul de la Pasajul Narcisa, unde s-a prăbușit o balustradă. Alexandra Păncescu afirmă că fusese desemnată președinta comisiei constituite după incident.

„La prima ședință, la care a participat și viceprimarul Leonard Bulai, am propus închiderea circulației și punerea imediată în siguranță, riscurile fiind foarte mari.”

Reacția ar fi venit imediat: „Am fost exclusă imediat din comisie și invitată afară!”

Mutată singură într-un etaj gol

Pe 5 noiembrie 2025, chiar când primarul nu s-ar fi aflat în țară, acesta a emis o notă internă prin care Alexandra Păncescu era mutată într-un alt birou. „Am fost mutată de la etajul al doilea la etajul al treilea, la CAEX, unde toate birourile erau goale. Practic, am fost izolată.”

O lună mai târziu, pe 10 decembrie 2025, primarul a emis dispoziția prin care funcționara era sancționată cu diminuarea salariului cu 5%.

„Mi se cereau lucruri imposibile”

În martie 2026, primarul Viziteu a sesizat din nou Comisia de disciplină. Anterior, superiorul Alexandrei Păncescu, Romică Chindruș, îi solicitase o analiză privind proiectul străzii Salciei.

„Trebuia să fac un răspuns complex în doar 3 zile, deși nu avusesem niciodată tangență cu proiectul. Ba chiar, din ultimii 8 ani, de când se discută de strada Salciei, 3 sau 4 au fost în sarcina lui Chindruș.”

În plus, una dintre îngrijorările managerului Păncescu era că ar fi fost pusă în situația de a supraveghea proiectul de pe Salciei, gestionat de SSPM, unde lucrează ca inginer chiar tatăl său. De altfel, Păncescu a întrebat în scris dacă este un conflict de interese, dar nu a primit răspuns. Anterior – când nu era martor în dosarul DNA – fusese schimbată din coordonarea altui proiect, ca să nu fie pusă în situația de a-și supraveghea tatăl. Acum, deși situațiile semănau, atitudinea conducerii a fost total opusă.

Citește și „Eșec administrativ! Primăria Bacău se chinuie de un deceniu să asfalteze o stradă de 350 de metri. Acum „a descoperit” noi probleme”

Ulterior, spune aceasta, i s-ar fi cerut și elaborarea unui plan de modernizare a drumurilor din oraș. Pentru studii asemănătoare, instituția plătește zeci sau sute de mii de lei unor firme private, dar acum s-a considerat că ea poate face de una singură un proiect de o asemenea amploare, în doar 30 de zile, când astfel de studii se întind pe mai mulți ani și implică studii de necesitate, valori de trafic, proiecții demografice etc).

„Mi s-a cerut să fac în doar 30 de zile un plan de modernizare a drumurilor din oraș, fără să mi se spună măcar despre care străzi este vorba.” Păncescu afirmă că a solicitat clarificări, deoarece sarcinile nu intrau în atribuțiile sale, ci ale altui departament. „Primarul Viziteu a sesizat Comisia de disciplină după ce am cerut clarificări și chiar înaintea termenelor de finalizare a sarcinilor.”

Pe 17 martie 2026 a avut loc audierea sa în fața Comisiei de disciplină. „M-am dus însoțită de avocatul Ciprian Finică, pentru că era clar că mi se pregătește ceva.”

Două săptămâni mai târziu, pe 30 aprilie 2026, contractul său de muncă a fost desfăcut disciplinar, fără preaviz.

Un posibil model în Primăria Bacău?

Cazul Alexandrei Păncescu pare să nu fie singular. Mihai Mihăilă, angajat al Direcției Economice și avertizor de integritate în cadrul Primăriei Bacău, a fost concediat anul trecut după ce a fost evaluat cu calificativul „nesatisfăcător”.

În 2021, Mihăilă formulase o plângere penală la DNA împotriva unor colegi pe care îi acuza că au diminuat ilegal de 50 de ori impozitul datorat de o societate comercială din Bacău. În septembrie 2024, doi funcționari implicați în acel dosar au fost condamnați definitiv și obligați să acopere prejudiciul.

Și fostul viceprimar Cristian Ghingheș a fost exilat la CAEX, lăsat fără atribuții și exclus din sistemul de comunicații interne, după ce a devenit incomod.

Primăria încă tace

Am solicitat un punct de vedere oficial de la Primăria Bacău, dar până la ora publicării articolului nu l-am primit.

Vom reveni.