Potrivit unei statistici, din fiecare zece mii de lei vechi alocate în sistemul asigurărilor de sănătate, cel mai mult, respectiv 5.500 lei, se cheltuie pentru servicii medicale spitalicești. Urmează medicamentele compensate și gratuite acordate în ambulatoriu, care consumă 1.600 lei, și cele eliberate pentru bolile cronice din cadrul programelor naționale de sănătate, pentru care se rezervă 1.100 lei. Doar 600 lei se cheltuie pentru medicina de familie și tot atîta pentru investigațiile paraclinice (laboratoare, centre de investigații medicale etc.), 400 lei, pentru ambulatoriile de specialitate (policlinici), 300 lei – serviciile medicale de urgență prespitalicească (ambulanțe) și cîte o sută de lei pentru asistență stomatologică, respectiv, servicii medicale de recuperare în unități sanitare și de îngrijire la domiciliu. Cel mai puțin, adică 50 lei, se consumă pentru dispozitive medicale.
Medicina de familie, pe locul III
La nivelul județului Bacău raportul, la scară macro, este cam același. Anul acesta, bugetul repartizat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru cele opt spitale este de 812 miliarde lei iar pentru medicamente compensate și gratuite, de 382 miliarde lei. Asistența medicală primară (medicina de familie) are alocate din fondul național unic de asigurări sociale 118,7 miliarde lei, laboratoarele de analize medicale și unitățile de investigații paraclinice – 25,8 miliarde lei, Serviciul Județean de Ambulanță – 48 miliarde lei (exclusiv transportul dializaților), stomatologii (147) – 17,5 miliarde lei, unitățile sanitare de recuperare în ambulatoriu – 12,3 miliarde lei, dispozitivele medicale – 7,9 miliarde lei, iar îngrijirile medicale la domiciliu – 300 milioane lei. în total, vor fi 1.424,5 miliarde lei, la care se vor adăuga sumele care vor fi alocate direct de către CNAS pentru afecțiunile care fac parte din programele naționale de sănătate (diabet, HIV/SIDA, oncologie, TBC, dializă etc.).
Buget mai mic ca anul trecut
Față de bugetul inițial din 2005, cel din 2006 este puțin mai mare. Comparativ, însă, cu sumele care au fost date pînă la urmă în 2005, deocamdată pentru acest an finanțarea este mai mică. Anul trecut, spitalele au avut 910 miliarde lei, farmaciile (pentru medicamente compensate și gratuite) – 420 miliarde lei, medicii de familie – 130 miliarde lei, iar serviciile de urgență prespitalicească – 62 miliarde lei. Pentru asistența stomatologică au fost 18 miliarde lei, investigații paraclinice – 29 miliarde lei, servicii de urgență prespitalicești (inclusiv transportul dializaților) – 62 miliarde lei, dispozitive medicale – 11,4 miliarde lei, recuperarea și reabilitarea sănătății în ambulatoriu – 19 miliarde lei și îngrijiri la domiciliu – 270 milioane lei. Dacă luăm numai exemplul necesarului pentru proteze, orteze și dispozitive medicale, anul trecut 7,9 miliarde lei s-au cheltuit numai pînă în septembrie, astfel că pe lista de așteptare erau atunci peste 600 de cereri. Pentru a ajunge cît de cît la zi cu rezolvarea lor, Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Bacău i-ar mai fi trebuit cel puțin patru miliarde lei. Pînă la urmă s-au dat 11,4 miliarde lei, dar între timp s-au adunat alte sute de solicitări care nu au fost onorate. Deocamdată, bugetul alocat anul acesta acoperă integral primele trei trimestre și o parte din ultimul.
„4,8 la sută sînt doar pe hîrtie”
Referitor la sumele colectate pentru sănătate, doctorul Cătălin Andriescu, președintele Asociației Medicilor de Familie Bacău, este convins că numai o parte din bani ajung la furnizorii de servicii medicale și, în ultimă instanță, la pacienți, sub formă de servicii medicale. „Eu am făcut un calcul simplu. Judecînd numai după salariul minim brut pe economie, pentru fiecare angajat se virează lunar la fondul sănătății 500.000 lei, respectiv 14 la sută. într-un an, se colectează șase milioane de lei de la un salariat. Din cele 500.000 lei, dacă s-ar aloca 4,8 la sută pentru medicina primară, așa cum se spune, ar trebui ca lunar să avem 25.000 lei de salariat. Or, medicina de familie primește tot anul 60.000 lei de salariat. Aceasta înseamnă că, de fapt, se alocă numai unu la sută din fondul național unic de sănătate. 4,8 la sută sînt doar pe hîrtie. S-ar părea, astfel, că nici acum Casa Națională de Sănătate nu este independentă și că o parte din bani iau altă cale decît cea a sănătății”, consideră președintele medicilor de familie din județ. (Elena ȚINTARU)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.