„Dosariada” de la Bacău

Administrator

Povești cu securiști

Prefectul Gabriel Berca a declanșat vînătoarea celor care au făcut poliție politică pînă în 1989, în colaborare cu fosta Securitate. Lista, care include 269 de nume de băcăuani, toți cu funcții în administrația județului, a fost trimisă la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în vederea desecretizării dosarelor lor. Mulți recunosc că vor apărea suprize și nici unul nu bagă mîna în foc pentru celălalt. Toți spun, însă, că nu au fost turnători, chiar dacă recunosc că au dat cu subsemnatul la Securitate.

Subprefectul Gheorghe Hură este printre puținii care au recunoscut că au colaborat cu fosta Securitate și că a semnat note explicative sau procese verbale. înainte de Revoluție, Hură a fost director la Mecanica Bacău, actualul Subex. Prin funcția lui, el a fost nevoit să colaboreze cu Securitatea. „Am colaborat, dar nu în sensul de poliție politică sau turnătorii. A fost o colaborare strict pe probleme tehnologice și economice, mai ales că noi făceam export. în fabrică exista biroul securistului, pentru că așa aveau toate fabricile, securist care monitoriza tot ce era acolo. în ușă avea tăiată o fantă, prin care turnătorii puteau pune bilețele, la fel și la poartă, unde avea o cutie poștală, pe care o deschidea numai el. Nu am pus niciodată acolo vreo hîrtie. Ca director, tot ceea ce vorbeam se comunica, se scria așa că nu am temeri că se va descoperi ceva în defavoarea mea. Au fost situații în care am fost pus să dau securistului din fabrică note explicative pentru deciziile mele. Așa s-a întîmplat cînd am dat salariile oamenilor fără ca norma să fie realizată, am găsit un artificiu legal, pentru că produsele erau realizate, dar nu finalizate. Mai precis, șuruburile existau, dar nu erau tratate la cald și zincate. Altădată am dat notă explicativă pentru un incident petrecut pe 23 august, care se serba prin muncă. Un șobolan a intrat în panoul electric și s-a produs un scurt circuit în fabrică. A urmat o anchetă de proporții, pentru că s-a crezut că este vorba de un sabotaj, dar lucrurile s-au liniștit cînd au descoperit șobolanul”, ne-a declarat subprefectul Hură.
Gheorghe Huluță, consilier județean PSD și președintele sindicatului CNSLR Frăția, a lucrat la aceeași unitate cu subprefectul Hură. „Nu am semnat nici un angajament. Nu eram pe calapodul lor, așa că nimeni nu m-a întrebat de sănătate, iar cu securistul din unitate doar mă salutam. Avea treabă cu cei de la exporturi, nu cu noi”, ne-a declarat alesul.

Turnat că nevasta a făcut chiuretaj

Primarii din județ, dar și viceprimarii, așteaptă și ei cu sufletul la gură ceea ce va scoate de la naftalină CNSAS. Unii edili spun că au dat și ei cu subsemnatul pe la Securitate. „Eu vreau să aflu cine m-a turnat pe mine, de am fost chemat de două ori să dau explicații. Prima oară cînd am fost luat la întrebări aveam vreo 29 de ani și cineva mi-a turnat soția, că a făcut un chiuretaj. Ne-au interogat, să îl dăm în gît pe doctor, dar nu am făcut așa ceva și am susținut mereu că a fost un avort spontan. A doua oară, cînd m-au luat iar la rost, a fost în momentul în care mi-am cumpărat mașina, că eram al doilea din comună. Le-am spus că am muncit și am strîns banii”, ne-a declarat Constantin Galiță, primarul comunei Motoșeni. „Eu am fost învățătoare și nu veneau la noi să turnăm pe alții. Aveau grijă să ne scoată cu elevii, să îi chinuie pe tarla, la strîns recolta”, ne-a declarat și Zîna Sailă, viceprimarul comunei Gîrleni.

Suprizele sînt așteptate cu viu interes

Din lista celor 269 de persoane nominalizate de prefect, așa cum susțin cei incluși pe aceasta, sigur vor apărea surprize. „Eu nu am colaborat în nici un fel cu Securitatea. Nu am fost pus să dau niciodată vreo notă explicativă, dar sînt sigur că, dintre atîtea persoane, cineva tot a colaborat”, ne-a declarat subprefectul Neculai Olaru. De aceeași părere este și Angela Bogea, vicepreședintele Consiliului Județean Bacău, care își amintește de vremurile în care „boicota” sărbătoarea de 23 august și lăsa pancarda festivă uitată prin vreun gard sau boschet. „Sînt curioasă și eu să văd ce aduce desecretizarea, pentru că, sincer, cred că au fost persoane care au colaborat cu Securitatea”, ne-a declarat Bogea. Nici directorii de instituții sau consilierii județeni nu exclud surprizele. „Nu am dat niciodată vreo notă explicativă. Eram responsabil economic la serele din Comănești. Sînt curios cine m-a turnat pe mine, pentru că nu mi-a plăcut turnătoria, ca practică morală. Cum au apărut peste tot surprize, este imposibil să nu apară și în Bacău”, susține și Haralambie Irimescu, inspector-șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Colega lui de partid, democrata Tudorița Lungu, director la Direcția Apelor „Siretul”, dar și consilier județean nu vrea să știe cine a turnat-o. „în ce mă privește, nu vor apărea surprize sigur, dar dacă vor fi persoane care se dovedește că au făcut poliție politică nu cred că vor mai trebui să stea în funcții. Nu aș vrea să știu cine m-a turnat, pentru că am considerat că m-am înconjurat de persoane de bună credință”, ne-a declarat Tudorița Lungu. De altfel, democrații au fost primii care au susținut că și în județul nostru vor fi cazuri de turnători. „Sînt convins că vor fi surprize, pentru că există diferite zvonuri în mediul politic. Nu vreau să spun care sînt, pentru că nu fac speculații, dar CNSAS se va pronunța. Sînt sigur că în județul nostru nu vor fi deconspirate nume foarte grele, ci doar mici turnători. Surprizele vor veni dinspre primari, viceprimari și consilieri județeni”, ne-a declarat Liviu Miroșeanu, președinte executiv la PD Bacău, dar care nu este trecut pe lista prefectului pentru verificare.

Doina Melinte era filată pas cu pas de securiști

Pe listă a fost inclusă și fosta mare campioană de atletism Doina Melinte, dar nu pentru că a fost sportivă, ci din cauza funcției pe care o deține acum, cea de director la Direcția de Sport a Județeului Bacău. „Nu sînt curioasă să văd cine m-a turnat, pentru că nu vreau să mă enervez. Eu nu am avut probleme cu Securitatea, în sensul să le fi furnizat eu informații lor. âmi amintesc că, la doi ani după Olimpiada din 1984, am aflat că eram pe listă ca și neparticipant, că nu aveam viză. Am fost urmărită pînă peste cap, peste tot. Erau deplasări unde, deși aveam bani la mine, nu puteam să îmi cumpăr nimic, pentru că securiștii stăteau cu ochii pe mine să vadă cîți bani am, cît cheltui. Sincer, nu știu dacă în Bacău vom avea surprize, pentru că nu prea îi cunosc. în ceea ce privește decizia președintelui Traian Băsescu de a verifica sportivii, este opțiunea lui și nu au decît să controleze”, ne-a declarat Doina Melinte.

Unii „cercetați” erau copii sau foarte tineri

Pe lista prefectului sînt incluși și șefi din administrație care, în acele vremuri, erau copii sau foarte tineri. Așa este cazul aleșilor județeni Oana Chelaru, Dorian Pocovnicu sau Codruța Arvinte. Și prefectul Gabriel Berca era foarte tînăr atunci. „Nu se pune problema de colaborare sau de dosar, pentru că atunci eram foarte tînăr”, ne-a declarat prefectul de Bacău. Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean, era și mai tînăr decît acesta. „Atunci eram un copil, deci nu am cum să fi dat vreo notă explicativă sau să fi turnat eu pe altcineva”, ne-a explicat Benea. Pe lista prefectului Gabriel Berca au fost trecuți cei trei șefi ai Prefecturii Bacău, consilierii județeni și cei trei șefi de la Consiliul Județean, 41 de directori de instituții publice, 93 de primari și 94 de viceprimari. (Claudiu TĂNĂSESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.