Dosarul firmei Best Wood, acoperit de procurori și polițiști

Mohamed Omar, fratele lui Omar Hayssam, administratorul firmei Best Wood din Berești Tazlău, a scăpat de o acuzație de evaziune fiscală fiind apărat de oamenii legii, polițiști și procurori, mai bine decît de proprii avocați. Aceștia au avut în lucru o sesizare a Gărzii Financiare Bacău din anul 2003, care privea relațiile comerciale cu o firmă fantomă din București, în urma cărora a rezultat un prejudiciu de peste nouă miliarde de lei.
Potrivit comisarului șef Pavel Albu, șeful Gărzii Financiare Teritoriale Bacău, cea mai amplă verificare făcută de comisari la una dintre firmele controlată de frații Omar s-a desfășurat în februarie 2003, cînd s-a constatat că Best Wood SRL a înregistrat în contabilitate facturi în valoare totală de 26 de miliarde de lei, documentele fiind emise de SC Ela Net Com Exim SRL din București. La un control încrucișat, comisarii din București nu au reușit să identifice firma, care, se pare, a fost înființată doar cu scopul de a ridica documentele speciale de la finanțe, apoi patronul a dispărut. „Firma a fost asimilată firmelor fantomă și a fost sesizată Poliția București. Prin înregistrarea în evidența contabilă a facturilor emise de societatea din București, Best Wood a dedus nelegal TVA în valoare de peste 4,2 miliarde de lei, iar cheltuielile firmei au fost majorate nejustificat cu 22 de miliarde de lei”, spune comisarul-șef Albu. O parte dintre facturi încercau să justifice lucrări care s-ar fi realizat la punctul de lucru de la Moldovița, dar, la fața locului, nu s-a identificat nici o investiție. Comisarii au depus o plîngere penală la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Moinești împotriva lui Mohamad Omar, care s-ar fi făcut vinovat de evaziune fiscală. Demersul lor a fost însă combătut de oamenii legii mai ceva decît ar fi făcut-o avocații lui Mohamed Omar.

Acuzele sînt mai mult decît limpezi

Acuzele comisarilor nu au atras însă atenția oamenilor legii. în sesizarea înaintată la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Moinești, Garda Financiară a relevat faptul că fabrica de cherestea din Berești Tazlău se ocupa cu achiziția de cherestea și, în plus, a făcut cheltuieli de peste 10 miliarde de lei pentru niște investiții și servicii la fabrica Moldovița, care figura ca punct de lucru al firmei băcăuane, dar care nu prea existau și în realitate. „Facturile au fost emise de societatea Ela Net Com Exim din București, care și-a declarat un sediu fictiv și a fost asimilată firmelor fantomă. Facturile sînt false, și nici nu pot fi identificate mijloacele de transport care apar în facturi. Transporturile de cherestea care a fost achiziționată prin aceste documente nu au avut avize de expediție de la Romsilva”, se menționează în sesizarea făcută de comisari.
Procurorii au făcut demersuri la Registrul Comerțului și au aflat că
administratorul firmei Ela Net Com Exim București este Adil Sharif și că are ca asociați alți doi cetățeni arabi: Hussein A. J. Mohamed și Abbas J. Hussain. Ei au mai descoperit că, la data verificării, firma era în funcțiune. Tot ei au fost și cei care au identificat delegații care apar în facturile emise de Ela Net Com Exim: Ion și Costel Caitanu, Claudiu Pîslaru, Gheorghe Pavăl și Viorel Mafteucă, aceștia din urmă fiind, pe rînd, directorii fabricii băcăuane. „Transporturile s-au efectuat cu mijloacele de transport apaținînd grupului de firme Manhattan, iar achizițiile de cherestea s-au făcut în interiorul portului Constanța. Nu s-a circulat pe drumurile publice și de aceea nici nu a fost nevoie de avize de transport de la Romsilva. De altfel, plățile de la Ela Net Com Exim s-au făcut numai prin instrumente bancare, modalitate care nu este uzitată de firmele fantomă. Acestea au fost atașate la documentația de returnare a TVA, și au fost verififcate și de inspectorii fiscali care au aprobat returnarea de TVA”, au încercat procurorii să justifice toate aceste nereguli.
De asemenea, ei au găsit explicații și pentru facturile emise de firma bucureșteană pentru lucrările de investiții, inexistente, de la fabrica Moldovița, ba au atașat și poze ale unor acoperișuri ale halelor care ar fi fost reparate de salariații firmei bucureștene. Numai fotografii ale gardului care ar fi împrejmuit fabrica nu au fost depuse la dosar, poate și pentru faptul că acesta era, evident, mult prea vechi, iar scîndura nu aducea în nici un chip a dale de beton, cum figura în documente. Brusc, procurorii au găsit și salariați de la fabrica suceveană care au declarat că ei n-au lucrat nicium la reprațiile plătite firmei bucureștene care a venit cu oamenii ei. Recepția lucrării a fost făcută de o comisie din care făceau parte un arhitect, un maistru și un inginer constructor, dar și directorul firmei mamă din Bacău, Viorel Mafteucă, cel care a dat banii pentru lucrare. Numai că, surpriză, acesta, motivînd că nu este de specialitate, a refuzat să participe la recepția lucrării. Una peste alta, tot dosarul, la care a fost atașată pînă și o expertiză tehnică, arată, după toate aparențele, drept unul dintre cele mai bine instrumentate, nici una dintre acuzațiile comisarilor nefiind trecută cu vederea. Atîta doar, că tot efortul oamenilor legii a fost îndreptat spre căutarea dovezilor care să-i dezincirmineze pe cei acuzați de Garda Financiară. (Mirela ROMANEȚ, Nicoleta BICHESCU) la punctul de lucru de la Moldovița, dar, la fața loculu

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!