Drapelul național, lăsat de izbeliște

Administrator

Sfidarea națională

• sentimentul național al băcăuanilor este pe cale de a se stinge n țara noastra este una dintre puținele din Europa unde legea obligă să se arboreze tricolorul n instituțiile publice și autoritățile îl arborează numai sub presiunea amenzilor n la băcăuanii de rînd și la agenții economici, arborarea drapelului este aproape inexistentă n mai mult, nici măcar în librării nu mai găsești să cumperi steagul național

Băcăuanii au cam uitat că sînt români. Dacă în orice țară occidentală vezi în fața caselor, la loc de cinste, arborat stindardul național, în Bacău, la oamenii de rînd sau agenți economici, fie ei și importanți, rar întîlnești tricolorul. Cele mai multe străzi sînt străine de ziua unirii Transilvaniei cu România. Și unele dintre ele chiar mari, precum strada Mioriței. Doar vreo două firme consacrate, „Agricola Internațional” și „Dedeman”, și-au amintit că e o zi de sărbătoare națională și au așezat steagul la loc de cinste. Ca să nu mai vorbim de școli, instituțiile cele mai consecvente în păstrarea acestor simboluri. în rest, zeci, poate sute de magazine și firme românești fără nici un însemn. Nici bisericile nu s-au arătat prea interesate de aceste simboluri naționale. E adevărat, majoritatea n-au nici măcar un suport special pentru așa ceva. Cu toate că, ținînd cont de faptul că Biserica este o instituție națională, ar trebui să aibă drapelul arborat zilnic, nu doar în prag de sărbătoare. „Instituțiile, marii agenți comerciali și nu numai, nu își mai pun drapelul național, deși 1 Decembrie este cea mai importantă zi pentru români, este Ziua noastră Națională. Ar trebui să fie cineva care să veghjeze la aceste lucruri și să îi sancționeze pe cei care nu își arborează drapelul național”, a declarat Livia Sibișteanu, consilier local la municipiul Bacău, din partea Partidului Social Democrat. Cel care a elucidat misterul în privința forului cu atribuții de control a fost Ovidiu Popovici, secretarul municipiului Bacău. „Cea care poate face verificările și stabili sancțiuni este Instituția Prefectului”, a spus acesta.
Drapelele arborate la ferestrele apartamentelor băcăuanilor sau la intrările în sediile de firme, mici și mijlocii, pot fi numărate pe degete. âți sar în ochi doar un drapel, impunător, vizibil, de pe podul de la Narcisa, în cartierul Letea, unul în Piața Revoluției și unul pe Bucegi. „Dacă vrei să îți cumperi un drapel, să îl pui la locuința ta, nu ai de unde să îl achiziționezi. Nici măcar în librării nu mai găsești un drapel cît de mic”, a precizat Livia Șibișteanu. Situația este surprinzătoare, cu atît mai mult cu cît oamenii consideră de cuviință să fie luat în seamă acest semn al naționalismului și patriotismului. „Nu știu de ce oamenii sau firmele nu mai arborează steagul tricolor. M-am uitat și eu și am văzut că nu există. E păcat. Reprezintă un simbol, care adăpostește o întreagă istorie plină de lupte și sacrificii”, ne-a declarat prof. univ. dr. Doina Cmeciu, decan al Facultății de Litere a Universității Bacău. Alții sînt mai duri în ceea ce privește lipsa drapelului. „Nu se mai arborează steagul tricolor, pentru că oamenii nu sînt educați. Nici americanii nu sînt foarte educați, dar au cîteva calitați, între care și respectul față de însemnul național”, a declarat Mihai Buznea, pensionar.

Nici un control la drapele

Arborarea drapelului național este obligatorie pentru instituții sau autorități publice. Singurii care sînt în măsură să verifice dacă stindardul național a fost arborat sau nu, și care pot da sancțiuni pe măsură, sînt angajații corpului de control al Prefectului Gabriel Berca. Pînă acum, de la Revoluție încoace, nu s-a acordat măcar o singură amendă pentru încălcarea Legii privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema româniei. De fapt, prea puțini sînt cei care știu că există o astfel de lege. „Sîntem printre puținele țări din Europa, unde Legea ne obligă să arborăm semnele naționale, în loc ca acest lucru să vină din conștiința noastră de români”, a spus și Laurian Lucaș, consilier local independent. Prefectura Bacău nu a efectuat nici un control pe acestă temă, cel puțin de la ultimele alegeri încoace. Angajații mai vechi din instituție își amintesc că, de mult, s-a încercat o astfel de verificare la drapele, dar care s-a soldat doar cu tragerea de urechi a directorilor de instituții și obligarea lor să arboreze steagul național. „Nu s-au făcut astfel de controale. Legea obligă Instituția Prefectului să facă verificări doar la autoritățile și instituțiile publice, care sînt obligate să arboreze tricolorul. Persoanele fizice și agenții economici îl pot arbora dacă doresc”, ne-a declarat Carmen Cioltan, purtător de cuvînt la Prefectura Bacău. Nearborarea drapelului național se sancționează cu amendă între 25 și 50 de milioane de lei vechi. Rămîne consolarea că pe clădirea Consiliului Județean și a Prefecturii au fost montate suficiente steaguri tricolore care să compenseze, criza prin care trec instituțiile românești publice ori private. (Claudiu TĂNĂSESCU, Constantin GHERASIM)t Livia Șibișteanu. Situația este

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.