„Drumul sării” trece prin Bacău

• specialiști ai Muzeului Carpaților Răsăriteni au început să refacă un drum comercial vechi de peste 9.000 de ani • Salina Tîrgu Ocna este un jalon important pe acest drum

Drumul sării – vechi de peste 9.000 de ani în România – are șanse să fie refăcut cu mijloacele specifice arheologilor, dar și al celor șapte agenți economici care și astăzi sînt implicați în exploatarea aurului alb în țara noastră. Salina Tîrgu Ocna se numără printre ei și poate fi unul dintre jaloanele importante ale acestui traseu virtual, dar care poate căpăta valențe economice prin dezvoltarea turismului, așa cum se întîmplă în cazul unei inițiative similare, lansată anul trecut – Drumul vinului. Refacerea vechiului drum al sării este acum preocuparea specialiștilor de la Muzeul Carpaților Răsăriteni din Sfîntu Gheorghe. Directorul muzeului, Valeri Kavruk, va colabora la acest proiect cu cercetători din Franța și Marea Britanie. Arheologii scot deja la lumină vestigii geologice, etnografice, istorice și documentare în urma săpăturilor arheologice și a cercetărilor care au început în județul Harghita (Salina Praid). Cercetările vor fi extinse în celelalte zone bogate în sare, în jurul salinelor Tîrgu Ocna, Cacica (Suceava), Slănic Prahova, Ocna Mureș și Ocna Dej (Cluj) și la exploatarea minieră Rîmnicu Vîlcea. Lucrările specialiștilor sînt finanțate de Academia Britanică, Guvernul Angliei și Ministerul Culturii din România, iar cercetările se vor finaliza în 2007, cu un studiu științific și organizarea de expoziții pe această temă.

Cel mai vechi drum comercial trecea prin Pasul Oituz

Drumul sării era bătut de negustorii de sare încă din milleniul al șaptelea înainte de Hristos. Negustorii foloseau sarea ca monedă de schimb pentru mărfurile pe care le aduceau din sudul țării, în special, unde erau ieșiri la Dunăre și la Mare. Există, evident, numeroase mărturii arheologice pe aceste drumuri care se întindeau în toată Moldova, dar și în Maramureș, în tot Ardealul și Banatul și, desigur, în Cîmpia Dunării și Dobrogea.

Salina Tîrgu Ocna este situată în inima Moldovei, iar existența exploatării sării în zonă este atestată de cel puțin cinci secole (1380). „Nu departe de Tîrgul Trotușului sînt saline foarte avute pe care locuitorii le numesc ocne…” scria Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei. Începuturile extragerii sării se pierd în negura vremii. Gropile de sare rămase după extragere, numite „chioarce”, cariere rudimentare de unde exploatarea se făcea la zi, erau răspîndite mai ales în masivul Gura Slănic. Uneori se recurgea la puțuri scurte, rudimentare.

În județul Bacău, primele exploatări s-au efectuat pe valea Oituzului, în jurul localității Grozești, pe lîngă care trecea cel mai vechi drum comercial ce lega Moldova de Ardeal, prin pasul Oituz. Un document din 1380 privind construcția podului de la Gîrbovana prevede ca plata acestuia să fie „2.000 oca de sare „. În 1434, „cămărășia” ocnelor se mută de la Tîrgu Trotuș – care începe să decadă – la Tîrgul Ocnelor.

Pînzarele lui Ștefan cărau sarea la Istanbul

În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, de beneficiile exploatării sării au profitat numeroase dintre mănăstirile ctitorite de acesta, pe care le-a înzestrat cu diferite surse de venituri, între care și cotă parte din veniturile ocnelor, rezervate de obicei numai lui. Mai mult, firmanul din 9 iunie 1456 al sultanului Mohamed al II-lea autoriza comerțul cu sare al negustorilor moldoveni cu corăbiile lor (pînzare), la Istambul.

Exploatările miniere vechi au fost executate sub formă de ocne separate în formă de clopot (Ocna Tîlharilor, Ocna Surpată, Ocna Comblată, Ocna Cantemir, Ocna cu Brad, Ocnele Unite, Ocnița), și în majoritatea lor s-au surpat. Ultimele dintre acestea au funcționat în perioadele 1800 – 1850 (Ocnele Unite) și 1850-1870 (Ocnița). La Tîrgu Ocna se mai extrage sare, astăzi, din mina Trotuș – deschisă în 1970, la sud de minele vechi.

Drumul sării a fost îmbogățit, în secolul al 19-lea, prin construirea căii ferate Adjud – Tîrgu Ocna, pe care sarea ajungea lesne în porturile dunărene și la Mare. (Petru DONE)