Știrile Zilei
10:43 [Actualitate] — SJU Bacău, în topul spitalelor județene. Iată ce au apreciat pacienții cel mai mult! • 10:15 [Top Story] — Polițistă din Bacău, de trei ori pe podium la Campionatul Mondial de Karate din Slovenia • 10:11 [Anunțuri] — Informare • 09:24 [Educatie-Cultura] — Revista Scientific Study & Research – Chemistry & Chemical Engineering, Biotechnology, Food Industry promovată de Agenția Universitară a Francofoniei • 07:12 [Top Story] — Județul Bacău primește 35 de milioane la rectificarea bugetară, fiind pe locul al doilea în țară. Unde merg banii • 07:01 [Educatie-Cultura] — Cazul Epstein de România vine la Bacău. Spectacolul inspirat dintr-un dosar cunoscut va fi prezentat săptămâna viitoare la Teatrul Bacovia • 10:43 [Actualitate] — SJU Bacău, în topul spitalelor județene. Iată ce au apreciat pacienții cel mai mult! • 10:15 [Top Story] — Polițistă din Bacău, de trei ori pe podium la Campionatul Mondial de Karate din Slovenia • 10:11 [Anunțuri] — Informare • 09:24 [Educatie-Cultura] — Revista Scientific Study & Research – Chemistry & Chemical Engineering, Biotechnology, Food Industry promovată de Agenția Universitară a Francofoniei • 07:12 [Top Story] — Județul Bacău primește 35 de milioane la rectificarea bugetară, fiind pe locul al doilea în țară. Unde merg banii • 07:01 [Educatie-Cultura] — Cazul Epstein de România vine la Bacău. Spectacolul inspirat dintr-un dosar cunoscut va fi prezentat săptămâna viitoare la Teatrul Bacovia

Dumitru Sechelariu: prima vizită la PNA

Redacția Ziarul de Bacău

Dumitru Sechelariu, fostul primar al Bacaului, a sosit la sediul Parchetului Național Anticorupție (PNA), ieri dimineață, pentru
prima sa audiere în dosarul referitor la atribuirea unor licitații și a unor lucrări către firme ale soției sale Laudeta Sechelariu, ale unor rude și ale unor cunoștințe, precum și legat de distribuirea unor fonduri SAPARD. înainte de a intra la procurori, fostul primar le-a declarat ziariștilor că a venit la Parchet pentru a afla care sînt capetele de acuzare împotriva lui, susținînd însă că este „cel mai curat om din țară”.
Sechelariu a ajuns la sediul PNA în jurul orei 10.00, ora la care era fixată și audierea, fiind însoțit de avocatul său. în timpul întrevederilor, el a luat act de acuzațiile care îi sînt aduse în dosarul în care este urmărit penal de PNA. La finalul audierilor, Sechelariu a arătat că a avut un dialog civilizat cu procurorii și că a luat act de acuzațiile care i se aduc, fără să precizeze însă care sînt acestea. Tot la fel a procedat și avocatul său, care a păstrat aceeași discreție în privința învinuirilor aduse clientului său. în schimb, fostul primar a ținut să precizeze că el însuși le-a cerut procurorilor „expres și personal” să fie anchetat. „Vreau să cunoașteți un alt om Sechelariu”, și-a motivat cererea către procurorii anticorupție. El le-a prezentat apoi ziariștilor istoricul afacerilor sale, începute în anii ’90, subliniind că a fost primul român care a derulat activități de transport internațional.
Sechelariu a fost citat la PNA încă de săptămîna trecută, dar a spus că invitația procurorilor a fost făcută prea din scurt pentru a putea ajunge la București și de aceea și-a trimis doar avocatul. Așa că el a fost citat din nou ieri, cu doar o zi înainte ca omul băcăuan de afaceri Corneliu Iacobov să dea ochii cu procurorii, de data asta la Parchetul General. în ceea ce-l privește pe Dumitru Sechelariu, procurorii PNA au descins, luni și marți, la Primăria Bacău, de unde au ridicat acte referitoare la activitatea fostului primar.
Surse judiciare ne-au confirmat că întrevederea a avut rolul de a-i aduce la cunoștinta fostului primar că s-a început cercetarea penală în legătură cu activitatea desfășurată de el ca primar al municipiului Bacău și că, deocamdată, nu a fost stabilită o altă dată pentru audieri. „Avem nevoie de timp pentru a verifica toate documentele care s-au ridicat de la Primăria Bacău. Trebuie stabilit exact cum sînt împărțite responsablitățile și în funcție de rezultatul verificărilor în acest dosar ar mai putea fi implicate și alte persoane din administrația locală”, a menționat sursa citată.

Pe cine ar putea trage Sechelariu după el?

Situația lui Dumitru Sechelariu este similară cu cea a lui Corneliu Iacobov doar într-o singură privință: aproape toate actele pentru care ar putea fi incriminat nu sînt semnate doar de el. Documentele poartă, pe lîngă semnătura unuia dintre cei doi foști viceprimari, Dragoș Benea și Laurian Lucaș, și pe cea a secretarului municipiului, Dumitru Popa, sau a membrilor compartimentului juridic al Primăriei Bacău, care au girat legalitatea tuturor tranzacțiilor.
Dacă anchetatorii vor decide că la primăria din Bacău s-au comis ilegalități, ar putea fi trași la răspundere și foștii șefi ai comisiilor de specialitate care și-au dat acordul în privința proiectelor de hotărîre supuse aprobării plenului Consiliului Local. Nu în ultimul rînd, ar putea fi luați la întrebări și foștii consilieri locali, care au votat, la grămadă, toate actele aproape fără nici un fel de opoziție.
Pe vremea cînd Dumitru Sechelariu era primar la Bacău, singurii care au atras atenția asupra unor proiecte de hotărîre sau chiar hotărîri ciudate au fost ziariștii. Aproape în toate cazurile, singurul răspuns primit de jurnaliști l-au reprezentat admonestările din partea fostului primar, și nu o verificare atentă a lucrurilor ce păreau suspecte. S-a mers chiar pînă într-acolo, încît și unii consilieri le-au strigat ziariștilor să iasă afară din sala de ședințe, în ciuda faptului că legea spune clar că întrunirile aleșilor locali sînt publice și, deci, la ele poate participa orice cetățean.
Tot în aceeași barcă, a responsabililor pentru legalitatea actelor elaborate și votate de administrația Sechelariu, se regăsesc alte două instituții. Fostul prefect al județului, Cătălin Radu Mardare, ar putea fi considerat la fel de responsabil, dacă se va decide că anumite acte au încălcat legea, întrucît în cei patru ani cît a condus Prefectura, instituția nu a atacat în Contencios Administrativ nici o hotărîre adoptată de Consiliul Local Bacău. Este și cazul Curții de Conturi Bacău, care an de an a evitat să-și prezinte foarte clar punctul de vedere referitor la legalitatea modului în care au fost cheltuiți banii publici. Cert este că descărcarea de gestiune pe care i-a oferit-o vechii administrații a fost folosită de Dumitru Sechelariu, care a încercat să demonstreze astfel că el este curat.

Toată responsabilitatea este pasată pe seama juriștilor

Demersul procurorilor anticorupție este privit cu destul detașare de membrii fostului Consiliu Local. Ajunși în fruntea administrației publice locale, foștii aleși spun acum că în timpul mandatului lor nu au făcut decît să reprezinte interesele celor care i-au votat și să respecte politica partidelor care i-au promovat pentru a deveni consilieri locali. Numele pomenite acum cel mai des sînt cele ale puținilor consilieri locali care au promovat un proiect de hotărîre în fostul consiliu. Puținele proiecte de hotărîre care nu l-au avut drept inițiator pe fostul primar al Bacăului vizau decizii care priveau, într-un fel sau altul, societățile sale sau ale apropiaților. Este și cazul mult discutatului transfer de terenuri din vara anului 2003, în urma căruia societatea Letea a devenit proprietarul a aproximativ patru hectare de teren din centrul orașului. Lungul și complicatul schimb de terenuri s-a realizat la inițiativa consilierilor de atunci George Bogatu și Vasile Drăgușanu. Membru și în actuala legislatură în Consiliul Local Bacău, social democratul George Bogatu spune că aleșii locali nu pot purta răspunderea asupra legalității tuturor deciziilor promovate de administrația publică locală. „Consilierii locali sînt cei care propun. Cei care decid, însă, asupra legalității acestor proiecte sînt jurișiti din compartimentele de specialitate atît ale Consiliului Local, cît și ale Primăriei. Dacă proiectele adoptate de fosta administrație ar fi avut vreo problemă de legalitate atunci cu siguranță că acest lucru ar fi fost sesizat fie de membrii acestei comisii, fie de cei de la Prefectură, unde au fost avizate toate deciziile luate de fostul Consiliu Local”, este de părere George Bogatu. Același lucru îl spune și fostul său coleg de administrație Vasile Drăgușanu, în prezent directorul societății CET Bacău. „în momentul în care am inițiat acel proiect de hotărîre privitor la transferurile de terenuri nu am avut în minte decît nevoia băcăuanilior de a avea un Mall în oraș. Ar fi fost o investiție care ar fi putut aduce încasări municipalității și locuri de muncă pentru tineri. Nu știu dacă acest lucru poate să mi se reproșeze de către PNA”, a adăugat Vasile Drăgușanu. Membru, la rîndul său, în fostul Consiliu Local, fostul umanist Constantin Giosanu, în prezent membru în actuala conducere a Primăriei Bacău, evită să se pronunțe în vreun fel asupra demersului procurorilor anticorupție. „E treaba justiției să se ocupe de acest caz”, a răspuns, scurt, Constantin Geosanu. De altfel, aceeași poziție a avut-o întreaga conducere a Primăriei Bacău, care a evitat să comenteze în vreun fel controlul făcut de PNA în instituție.

„Sper ca ancheta să nu aibă conotații politice”

Mulți ochi se îndreaptă acum mai ales spre cei doi foști viceprimari ai Bacăului, considerați mîna dreaptă a fostului primar. întrebat cum privește ancheta procurorilor anticorupție, care nu exclud posibilitatea de a se îndrepta și spre alte persoane cu care a lucrat Dumitru Sechelariu, Dragoș Benea, actualul președinte al Consiliului Județean Bacău, s-a declarat dispus să clarifice orice curiozitate a procurorilor PNA. „în patru ani de administrație, e normal că am fost implicat în anumite proiecte și programe care privesc administrația locală. Personal, nu m-ar surprinde dacă aș fi chemat și eu la PNA, să lămurim anumite aspecte și e firesc să se întîmple așa. Sper, însă, ca toate aceste lucruri să nu aibă conotații politice, ținînd cont de funcția pe care o dețin și partidul din care fac parte. Eu am, însă, încredere în justiție”, a afirmat fostul viceprimar de Bacău.
La rîndul său, Laurian Lucaș spune că, din punctului său de vedere, statul nu are decît să cerceteze toate actele pe care le consideră necesare. El a adăugat totuși, că, în opinia sa, tot acest demers al procurorilor anticorupție seamănă izbitor cu ceea ce s-a întîmplat în 1996, cînd fosta coaliție guvernamentală a început același gen de controale la adresa celor care au fost pînă atunci la putere. „în momentul în care Traian Băsescu spune că ne vrea pe toți după gratii nu am de ce să mă mir de această atitudine. Cum i se mai zburlește freza un pic, cum se mai fac publice alte așa-zise dosare. Dacă justiția este cu adevărat independentă în România sînt convins că, pînă la urmă, se va face cu adevărat dreptate. Așa s-a întîmplat și în 1996 și, după cîteva luni, toate cercetările s-au terminat fie cu închiderea dosarelor, fie cu neînceperea urmării penale, din lipsă de probe concludente”, a subliniat fostul viceprimar. (Mirela ROMANEȚ, Elena SOLOMON, Oana ALBU)ara anului 2003, în ur

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.