Dumnezeu ne ajută, dar în traistă nu ne bagă!

Asigurările nu acoperă nici 10 la sută din pagubele inundațiilor
• cea mai mare parte din culturile agricole nu sînt asigurate, iar statul acordă despăgubiri numai celor asigurați n cele mai multe case și bunuri de folosință îndelungată se află în aceeași situație n ignoranța și sărăcia țin cultul asigurărilor departe de români

Valuri de nenorociri s-au abătut, în ultimii ani, peste România. S-au abătut și peste alte zone din Lume. Nimic nu este mai dramatic, însă, decît ceea ce ți se întîmplă ție sau alături de tine. Ultimul val de inundații a distrus, parcă, în județul Bacău, mai mult decît s-a întîmplat în situații similare în ultimii 15 ani. Puhoaie de ape au ras, efectiv, de pe fața pămîntului, vieți omenești, case, culturi agricole, animale din bătătură, drumuri și poduri, calea ferată, tot… Nici o forță nu s-a putut opune dezastrului. După inundații, valuri de ajutoare au potopit zona cea mai afecatată, de la Urechești pînă pe Valea Muntelui. Mai mult hrană, apă și îmbrăcăminte. Ajutoare pentru o zi, pentru săptămîni sau pentru luni întregi, dar nu pentru o viață. Oameni din toată țara, din multe colțuri de lume au venit în ajutor. Sinistrații își pot ostoi durerea, își pot reclădi o parte din ceea ce au avut, după o viață de muncă. Dar nimic nu mai poate fi la fel. Și nici măcar mai sigur ca înainte. Dacă mai poate fi ceva sigur pe Pămînt. Prima întrebare pe care ți-o pui, în situații de acest fel, este dacă bieții oameni erau, măcar, asigurați. Prin sistemele clasice de asigurare. în județul Bacău, însă, nici 10% din pierderi nu mai pot fi recuperate în acest fel. La noi, cultul asigurărilor încă nu s-a împămîntenit. Iar în cele mai multe cazuri, neștiința merge mînă în mînă cu sărăcia.

Valoarea pagubelor numai în agricultura județului Bacău, după noaptea de 11 pe 12 iulie, a crescut sistematic, zi de zi. La Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, raportările umflau, pe bune, cifrele de la o zi la alta. De la peste 2.000 de hectare de culturi inundate, s-a ajuns a doua zi la dublul cifrei. Apoi la 6.000 de hectare, iar la începutul săptămînii, la aproape 7.400. „Apele se retrag în fiecare zi – spune directorul executiv al instituției, Mihai Banu. O parte din culturi se refac. Chiar în zonele cele mai afectate inițial, cum a fost la Urechești, comuna cu cea mai mare suprafață de cultură inundată, peste 1.000 de hectare. Dar grosul pagubelor rămîne, în 37 de localități, aproape jumătate din cîte comune are județul Bacău. Mai bine de jumătate din suprafețele raportate sînt inundate aproape integral, restul parțial. în lei vechi, valoarea pagubelor se ridică la aproape 27 de miliarde de lei. Dar eu cred că pagubele sînt cu mult mai mari, pentru că la vreme de cumpănă și prețurile sînt mai mari”.
Pentru că la noi cultura de bază rămîne porumbul, cea mai mare suprafață calamitată rămîne cea cu porumb: aproape 4.300 de hectare. Pășunile și fînețele au fost compromise pe mai mult de 1.400 de hectare, iar grîul pe 640. Culturi de orz, floarea soarelui, soia, rapiță și sfeclă de zahăr, cartofi, legume și culturi furajere se află în aceeași situație. La Urechești au rămas compromise 1.100 de hectare, la Berești Tazlău aproape 700, la Helegiu la fel. în alte locuri, cîte 300 – 400 de hectare, cîteva zeci în alte comune. „Cumulat – spune Mihai Banu – suprafețele sînt mari. Necazul este, însă, că aceste culturi sînt, în majoritatea lor, pe parcele mici, în gospodării individuale. Și mai grav e că cele mai multe culturi nu sînt asigurate. Cine se gîndește la asigurări și cîți au putere financiară să încheie o asigurare?”
Din cele aproape 7.400 de hectare aflate în stare de calamitate la sfîrșitul săptămînii trecute, doar 753 au culturile asigurate, în cea mai mare parte grîu și secară, aproape 580 de hectare. Iar banii din asigurări, dar și ajutorul de stat, vor ajunge numai aici.

Aproape 4.500 de case inundate

Tabloul dezastrului după inundații este, însă, și mai sumbru în județul Bacău, dacă se pun la socoteală casele ditruse sau inundate, drumurile rupte, podurile luate de ape, alte elemente de infrastructură care au lăsat și mai lasă și acum comunități întregi și mari industrii izolate, fără apă, gaz metan sau electricitate. Conform raportului Prefecturii de la sfîrșitul săptămînii trecute, erau „inventariate” 47 de unități administrative teritoriale afectate, 18 localități izolate, 4.424 de case inundate, alte 670 distruse, 650 posibil de demolat, 1.100 care pot fi consolidate. Sînt sute de kilometri de drumuri de toate felurile distruse, 386 de podețe luate de ape, un pod de cale ferată scos din uz, linii telefonice, rețele electrice încă rupte, conducte de apă care nu mai ajung nicăieri. Dintre toate acestea, casele, bunurile de folosință îndelungată, animalele și, evident, culturile agricole puteau fi „răscumpărate” prin asigurări. Numărul polițelor încheiate în acest sens este, însă, mult prea mic.

Asigurări? Ce-s alea?!

în ciuda pagubelor enorme pe care le-au suferit în urma inundațiilor, băcăuanii nu prea dau doi bani pe asigurări. Dacă în mediul urban asigurările pe locuințe încep, încet-încet, să prindă contur, numărul țăranilor care își asigură casele, terenurile sau culturile agricole este infim. „Cultul pentru asigurări al băcăuanilor, în general, și al țăranilor, în special, este extrem de scăzut. E destul de dificil de dat o cifră, dar cred că maximum 10% din locuitorii de la sate sînt asigurați. Cei mai mulți dintre aceștia spun că au venituri prea mici pentru a-și putea permite să plătescă o asigurare, dar, de exemplu, pentru o sumă asigurată de două milioane de lei pentru un hectar, trebuie plătită o poliță lunară de 50.000 de lei” – ne-a declarat Tatiana Lungu, director adjunct al sucursalei „Asirom” Bacău. Totuși, pînă la această oră, „Asirom” a primit 112 cereri de despăgubire de la persoanele afectate de inundații, cele mai multe dintre acestea (69) provenind din zona Moinești – Comănești. Curios este însă, că nici după potop băcăuanii nu s-au arătat mai interesați de asigurări.
Nici cei de la „Agras” nu se pot lăuda că au reușit să-i convingă pe sătenii din județul Bacău să-și asigure terenurile sau casele. De altfel, Emil Munteanu, directorul sucursalei băcăuane a societății, recunoaște că în cazul culturilor de primăvară firma a reușit să asigure doar vreo 8.000 de hectare din cele 10.000 cît își propusese. „în ceea ce privește asigurările în mediul rural, mișcarea e foarte slabă. Toți spun că asigurarea e foarte scumpă, dar, în realitate, nu e așa. Lipsa de informații își spune însă, din plin cuvîntul. Apoi, românul e învățat să aștepte să primească. Și cum, la o adică, ajutoarele umanitare vin, acesta nu are nici un interes să dea bani pe o asigurare” – a mai spus Emil Munteanu.

Și statul despăgubește, dar tot culturile asigurate

Guvernul a adoptat, pe 21 iulie, o nouă hotărîre referitoare la acordarea de despăgubiri pentru agricultorii afectați de inundațiile produse în lunile aprilie – mai. Despăgubirile vor fi acordate numai agricultorilor care și-au asigurat culturile, în limita a 39 de milioane de lei noi – RON (390 de miliarde de lei vechi) și a 42.000 de hectare de teren agricol și este posibil să fie aplicate și în cazul inundațiilor din iulie. Oricum, ele arată cît pierde un proprietar de teren cultivat, fără asigurare. Astfel, nivelul maxim al sumei care poate fi acordată ca despăgubire, pe unitatea de suprafață și în funcție de tipul de cultură este, la grîu de toamnă – 650 de lei (RON)/ha, la orz, orzoaică de toamnă și primăvara – 580 de lei (RON)/ha, la rapiță pentru ulei – 430 de lei (RON)/ha, la porumb – 770 de lei (RON)/ha, la floarea soarelui – 430 de lei (RON)/ha, la soia – 560 de lei (RON)/ha, la sfecla de zahăr – 680 de lei (RON)/ha, la cartofi – 6.600 de lei (RON)/ha, la culturi furajere – 420 de lei (RON)/ha și la legume de cîmp – 10.950 de lei (RON)/ha. (Petru DONE, Eduard CUCU), alte elemente de infrastructură care au lăsat și mai lasă și acum comunități întregi și mari industrii i

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!