Economia județului a pierdut peste 11.200 de miliarde de lei

Coloșii industriali ai Bacăului, mare parte cu o tehnologie învechită, au produs și continuă să producă, pe lîngă datorii imense, și pierderi pentru economia județului. în condițiile în care, în ansamblu, veniturile firmelor au crescut, marile întreprinderi au „reușit” să piardă mii de miliarde. Conform datelor statistice prezentate de prefectul Cătălin Mardare, aproape 4.000 de agenți economici băcăuani au avut anul trecut o pierdere totală de peste 11.200 de miliarde de lei, cu peste 80 la sută mai mult decît în anul anterior. Prefectul spune că această creștere a pierderilor apare mai ales în dreptul marilor societăți comerciale. „Societățile mari reprezintă cel mult un procent din totalul agenților economici, și este vorba despre firmele ce provin din fostele întreprinderi de stat”, declară prefectul. El dă drept pozitivă situația IMM-urilor băcăuane, care au avut pierderi totale de „numai” 66 de miliarde de lei.
Cea mai mare parte a veniturilor realizate de agenții economici băcăuani provin din sectorul privat, deși acesta deține doar 49 la sută din capitalul social al județului. Veniturile, la fel ca și cifra de afaceri, au crescut cu 77 la sută în 2002 față de anul anterior, și cu numai 24 la sută în 2003, față de 2002. Prefectul Mardare a prezentat ca pe un fapt pozitiv creșterea numărului de firme care reușesc să-și depună bilanțurile. Astfel, acest indicator a urcat de la 10.803 în 2001, la 11.101, în august 2004. Cum în județ activează peste 17.000 de societăți comerciale, rezultă că peste 6.000 de firme nu și-au depus bilanțurile. „Sînt mulți oameni care și-au înființat firme doar așa, ca să fie”, explică Mardare diferența.
Actuala guvernare se mîndrește însă că, în județul Bacău, producția industrială pe primele opt luni ale acestui an a crescut cu 3,8 procente față de aceeași perioadă a anului trecut. în perioada analizată, cifra de afaceri a crescut cu 18,8 procente.

Patronii evită să-și închidă firmele fără activitate

în județul Bacău există aproximativ 25.000 de agenți economici,
dintre care peste 8.000 sînt persoane fizice autorizate și asociații
familiale. în ultimii ani, peste 3.000 de societăți comerciale au fost
dizolvate, deoarece nu și-au majorat la timp capitalul social la cel
puțin două milioane de lei. De asemenea, peste 1.500 de societăți
comerciale au fost radiate din alte motive. în județ funcționează,
cel puțin în scripte, aproximativ 17.000 de societăți comerciale,
adică 24 de firme la mia de locuitori. Cifra este mult mai mare decît același indicator la nivel național, unde există cam 13 societăți
la o mie de români. Chiar și așa, Bacăul, ca și restul țării, nu stă
foarte bine la acest capitol, comparativ cu 75 în Grecia, 71 în Italia,
68 în Spania, 68 în Portugalia, 58 în Marea Britanie, 52 în Belgia,
48 în Luxemburg sau 52,69 în ansamblul Uniunii Europene. De
altfel, și structura IMM-urilor este diferită la noi față de restul Europei.
Dacă, la noi, ponderea IMM-urilor din construcții este de peste trei
ori mai mică decît în UE, în sectorul de comerț, hoteluri sau
restaurante, aceasta este de circa două ori mai mare decît media
UE. în același timp, procentul IMM-urilor axate pe servicii financiare este de patru ori mai mic decît cel european.
O mare parte dintre cele 17.000 de micro-mici-mijlocii întreprinderi
băcăuane nu mai au, de fapt, activitate. Această realitate a reieșit mai ales după ce tuturor firmelor li s-a cerut să transforme codul fiscal în cod unic. Speranța autorităților a fost că, în felul acesta, societățile care nu mai au activitate vor dispărea, patronii lor neavînd nici un motiv să facă un dosar întreg de acte și să-și piardă vremea să modifice ceva de care nu se mai pot folosi. în bunul obicei românesc, dacă au văzut că proprietarii de firme nu sînt grăbiți să se conformeze noilor prevederi legale, autoritățile au recurs la prelungirea termenelor limită. Cert este că, pînă acum, mai puțin de jumătate din numărul total de firme s-au grăbit să treacă la codul unic. Aceasta este cea de-a doua tentativă de curățire a sectorului.
Cu cîțiva ani în urmă, alți guvernanți decideau majorarea capitalului social pentru societățile cu răspundere limitată de la 100.000 de lei, la 2.000.000 de lei, și, pentru societățile pe acțiuni, la 25 de milioane de lei. După prelungiri de ani ale termenelor limită, autoritățile au constatat că 3.400 de societăți nu s-au conformat acestei obligații și au fost nevoite să le radieze.

Patronii încearcă să ocolească taxele

Practica de contabilitate arată că aceste firme au renunțat să mai
crească respectivul capital social nu pentru că patronii lor nu ar fi
dispus de cele două milioane de lei necesare, ci pentru că, pur și
simplu, au renunțat să mai facă afaceri. Concret, orice investitor
este obligat să depună în contul bancar al firmei cele două milioane de lei (capitalul social). Extrasul de cont în care figurează suma este prezentat Registrului Comerțului, fiind unul dintre actele
obligatorii pentru înmatricularea firmei. Ulterior depunerii actelor
(adică la mai puțin o zi distanță), investitorul în cauză poate
transforma capitalul social în capital circulant și scoate banii din
bancă pentru a-i folosi în afacerea sa. Așadar, banii nu rămîn
blocați. Ei trebuie depuși în bancă doar la radierea firmei, ceea ce
vine să confirme că cele 3.400 de societăți care nu și-au majorat
capitalul au fost scoase de pe piață de regulile originale ale
economiei românești.
Mulți investitori faliți preferă să ducă lunar situațiile financiare „în
alb”, decît să înfrunte sistemul birocratic și să încerce să radieze
firma fără activitate (costurile fiind de ordinul milioanelor de lei). Așa că ei așteaptă să fie radiate din oficiu și să plătească 200.000 de lei pentru aceasta. La nivelul județului, anual anunță că nu mai au activitate aproape 800 de societăți comerciale. Pentru unele
dintre aceste firme, care aduc, oricum, puțini bani deținătorilor lor,
motivația renunțării la activitate este și mormanul de acte pe care
trebuie să le completeze și multitudinea taxelor care trebuie plătite
pentru continuarea existenței lor. Paradoxal, există societăți ale
căror venituri sînt la fel de mici ca și venitul minim garantat (2,5
milioane de lei lunar) și în care așa-zișii patroni (persoane
disponibilizate care s-au lansat în afaceri cu bunuri aduse din
Turcia, spre exemplu) nu mai sînt dispuși (sau nu mai au de unde)
să investească alți bani pentru autorizații de funcționare sau pentru
plata unui avocat care să se ocupe de schimbarea de acte.

Foștii patroni așteaptă radierea „din oficiu”

Spre sfîrșitul fiecărei luni, la administrațiile financiare vin
reprezentanții tuturor firmelor plătitoare de TVA. Societățile sînt
obligate să depună respectivele declarații de TVA. La o astfel de
coadă stau și cei care au avut activitate, la un moment dat, însă, din anumite cauze, au decis să nu mai lucreze. Legal, ei ar avea
dreptul să depună o cerere la Registrul Comerțului, prin care să
declare că nu au activitate și solicită să nu mai depună declarațiile
amintite. De regulă, patronii nu se duc la Registru, deoarece
consideră taxele mari și, oricum, firmele vor fi radiate de anul viitor, cînd va deveni obligatoriu codul unic de înregistrare. Procedura de dizolvare este simplă pentru firmele cu asociat unic, care trec din dizolvare direct în radiere. Pentru societățile cu cel puțin doi asociați, procedura implică o etapă intermediară, lichidarea.(Florin
POPESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!