Ștefan RADU
După ce campania electorală a început sub semnul apatiei, finalul pare a fi exploziv. Se joacă ultima carte, cea a primarilor. „Acum ori niciodată!” – pare a fi sloganul ultimelor secvențe dintr-un imens spectacol politic. Pe mai toate canalele de televiziune apar candidați și lideri politici înarmați cu dosare compromițătoare la adresa adversarilor, cu fotografii scoase de prin arhive, cu declarații-șoc despre orientarea sexuală a vreunui parlamentar. Toate se petrec pe ultima sută de metri pentru a nu da posibilitatea celor acuzați să se explice. Orice minciună, orice făcătură scoasă din laboratoarele echipelor de manipulare a electoratului este bună acum. Mîine nu mai este vreme pentru a spăla noroiul de pe imaginea publică a celor intrați în competiție. Toată mizeria adunată prin debaralele partidelor este aruncată peste cei care deranjează jocurile prestabilite între grupurile de interese.
Prin februarie, dl Cozmâncă vorbea despre „o campanie civilizată, fără atacuri la persoană sau lovituri ascunse”. Vorbe, vorbe, vorbe! Nici PSD, nici alte partide nu mai țin seama de o asemenea promisiune. La urma-urmei, cîți politicieni care-și respectă cuvîntul cunoașteți? E în firea lucrurilor lipsa de scrupule a celor care luptă pentru putere… Însă nu credeam că se va ajunge cu strategiile mizerabile pînă acolo încît să se construiască planul viitoarei administrații publice doar pe minciuni și acuzații reciproce. Unii cer să devină primari doar pentru că au mai multe rude suspuse, prieteni americani stabiliți prin Europa după ce au emigrat din România sau doar pentru că adversarii lor încă nu au demostrat ce fel de primari ar putea fi. Păi să-i lăsăm să arate cît de pricepuți sînt!
Și pentru cetățeni este un moment important acest final de campanie. Mai mult ca niciodată li se cere să separe minciuna de adevăr, valoarea individuală de calomniile infecte. Încă o dată, cei implicați în actul politic se compromit reciproc, provocîndu-le alegătorilor lehamite. Am învățat multe din această campanie. După cum mă așteptam, atacurile mîrșave nu au lipsit, amenințările și aronganța însoțind multe dintre discursurile candidaților. Poate pentru toamnă, la parlamentare, vom fi mai bine pregătiți pentru a nu ne mai lăsa manipulați de fel de fel de cerșetori de voturi. Dincolo de toate comentariile și polemicile, cred că oamenii au descoperit importanța votului lor. Pic cu pic, în urne s-a adunat antidotul pentru cei care uitaseră că sînt trecători prin viața politică. Au fost aduși cu picioarele pe pămînt. Sper că au învățat ceva din această lecție și nu vor mai uita respectul datorat electoratului.
Nu în ultimul rînd, chiar și ziariștii cred că au acumulat o anume experiență: locul reporterului este în tribună, nu în ringul de luptă. Cititorii așteaptă informații corecte și complete, nu arbitraje blătuite și propagandă deșănțată. Parafrazînd motto-ul lansat de o celebră revistă, putem spune că, uneori, citorii sînt mai inteligenți decît ziariștii vînduți unor interese ascunse. Poate așa se explică unele răsturnări de scoruri electorale și căderi de tiraje. Nici scandalurile între politicieni, nici certurile între ziariști nu sînt gustate de public. Pierderile sînt distribuite între combatanți, credibilitatea dispare, iar mizeria care rămîne după asemenea lupte murdare cu greu mai poate fi îndepărtată. Viața ne dă lecții pe care ar fi bine să nu le uităm.
Lasă un răspuns