Estul județului este înglodat în sărăcie

țară n între estul județului și restul teritoriului există un decalaj economic ce va fi greu de recuperat dacă nu vor fi luate măsuri cît mai urgente

Dezvoltarea economică și socială a Bacăului se află, la această oră, într-un mare pericol din cauza numeroaselor dezechilibre ce există între estul județului și restul teritoriului. Acestea se manifestă atît în ceea ce privește dotările culturale, sportive, de învățămînt și de sănătate, dar și în ceea ce privește echiparea locuințelor cu canalizări și instalații de alimentare cu apă. Acestea sînt doar cîteva din constatările făcute de arhitectul șef al Consiliului Județean, Gheorghe Stoina, în urma încheierii unei documentații făcute în vederea întocmirii unui plan de amenajare a teritoriului județului Bacău. într-un raport prezentat în aceste zile conducerii județului, arhitectul Stoina face o complexă radiografie a situației economico-sociale în care se află județul Bacău. „Majoritatea localităților din județ sînt de tip rural, gradul de urbanizare este sub media pe țară, iar economia localităților urbane de rangul III este monofuncțională, ceea ce conduce la un risc sporit de instabilitate economică. Și densitatea orașelor și satelor este inferioară mediei pe țară. Mărimea medie a populației satelor componente pe județ este foarte mică, respectiv 755 locuitori, ceea ce conduce la creșterea costurilor de administrare și a proiectelor de dezvoltare. Se constată, totodată, o disparitate majoră între nivelurile veniturilor la bugetele locale între localitățile urbane și cele rurale. Drumurile comunale în special, dar și cele județene și locale, sînt într-o stare avansată de degradare, fapt care se manifestă și în ceea ce privește rețelele de alimentare cu apă și canalizare din județ”, a remarcat Gheorghe Stoina. în analiza prezentată conducerii județului se mai arată că potențialul turistic al Bacăului are un grad de valorificare extrem de modest. Serviciile către populație au o pondere foarte mică, nivelul de accesare a fondurilor de dezvoltare este destul de modest comparativ cu județele învecinate și tot foarte puține sînt și proiectele realizate în parteneriat public privat.

Toate privirile ațintite către municipiul Bacău

Dincolo de toate aceste neajunsuri, județul Bacău deține și o serie de puncte tari care trebuie să fie luate în calcul în momentul întocmirii unui plan de dezvoltare a județului. Este vorba, în primul rînd, de forța de muncă ocupată în industrie, comerț și unități de alimentație publică, ce se ridică la cota cea mai înaltă din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Mai mult, rețeaua de localități urbane, sub aspectul numărului și rangurilor acestora, este printre cele mai bune din cadrul Regiunii de Dezvoltare N-E, fiind depășită la acest capitol numai de județul Suceava. Această rețea poate constitui baza pentru proiecte economice de dezvoltare. Un alt aspect ce trebuie speculat în întocmirea proiectelor de dezvoltare este legat de existența municipiului Bacău ca singura localitate urbană de rangul I, după Iași, din cadrul regiunii Moldova, amplasat la intersecția drumurilor care leagă nordul Moldovei de sudul țării și de Transilvania. O altă zonă a județului ce trebuie privită cu mai multă atenție în realizarea planurilor de dezvoltare o reprezintă Valea Trotușului, unde există o aglomerația mai mare de localități urbane ce beneficiază și de un potențial economic mai dezvoltat. Strategia de dezvoltare a județului prezentată de arhitectul Stoina cuprinde, totodată, obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen lung. Obiectivele strategice generale au fost formulate cu caracter de principii majore, care indică direcțiile clare de dezvoltare a județului prin valorificarea potențialului material și uman de care dispune județul pentru reducerea decalajelor dintre situația actuală și cea dorită. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!