Ex catedra

Cercetare de excelență
• Cercetarea științifică la universitatea de stat băcăuană (2) n Un episod tragi-comic care i-a avut printre protagoniști pe Nicolae și Elena Ceaușescu, dar care a avut parte și de un happy-end: o generoasă donație pentru laboratorul de cercetare

în acest al doilea episod privind cercetarea științifică promovată de universitarii băcăuani din cadrul profilelor de inginerie mi-am propus să prezint un aspect esențial, și anume: valorificarea cercetării științifice prin contracte. Testul cel mai elocvent al cercetării științifice universitare îmbracă forma contractelor cu diverși beneficiari de stat sau privați. în acest mod se pot realiza venituri suplimentare atît la nivel de unitate de învățămînt, cît și al personalului implicat în această activitate. De acest lucru au fost conștienți și membrii catedrei de Tehnologia construcțiilor de mașini încă de la înființarea ei – la 15 septembrie 1976. Primul contract de cercetare științifică-tehnică a fost realizat în 1979, avînd ca beneficiar întreprinderea Metalurgică din Bacău. El s-a numit „Instalație hidraulică pentru acționarea robineților fluture Dn 800 – 1400”. Directorul acestui contract a fost Maricel Fita, din colectiv mai făcînd parte Dumitru Bontaș, Gheorghe Brabie, Lucia Bradea, regretatul Valentin Catana, Doru Ciucescu, Mihai Gherghel, regretatul Radu Popovici, Gheorghe Pintilie, Nicolae Simionescu, Viorel Ungureanu. Nu în ultimul rînd, consider necesar să evidențiez activitatea colectivului de tehnicieni format din Vasile Bogea, Benone Ciobănucă, Ioan Cojocaru, Ioan Cozma, Vasile Dima, Emil Hrițcu și Ioan Pavel, care au contribuit la executarea la termen a prototipului. Mai remarc faptul că Institutul de învățămînt Superior din orașul lui Bacovia a livrat în anii ’80 peste 200 de astfel de instalații în cadrul activității de micro-producție, asigurînd și asistența post-vînzare la diferiți beneficiari, inclusiv acolo unde funcționau marile sistemele de irigații. Același produs a atras atenția publicului larg, cît și a oficialităților prezente la Expoziția realizărilor economiei naționale din toamna anului 1979, inclusiv a ministrului de resort Aneta Spornic.
O altă realizare a cercetării științifice a fost apreciată de chiar… cuplul dictatorial Elena și Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită de lucru la Bacău în ziua de 25 septembrie 1980. Este vorba de o instalație pentru formarea prin vidare, la care a lucrat, în principal, un colectiv condus tot de Maricel Fita și din care au făcut parte Valentin Catana, Doru Ciucescu, Radu Popovici și Gheorghe Simionescu. în prezența „geniului Carpaților” și a suitei lui urma să se toarne o plachetă din aluminiu pe care era scris în basorelief „Ceaușescu-Pace” – un fel de „captio benevolentis” în vederea obținerii de fonduri necesare dezvoltării acestei teme. Totul a decurs conform planului, pînă cînd a intervenit neprevăzutul. Datorită supraîncălzirii, izolația cablului de alimentare a unui radiator s-a topit și s-a produs un… scurtcircuit. Fenomenul a fost însoțit de o pocnitură puternică și de apariția unui fir subțire de fum cenușiu, care s-a ridicat rapid, în văzul asistenței consternate. Ca din pămînt, niște oameni în civil s-au repezit cu piepturile goale între „mult iubiții conducători” și instalație. Panica a fost generală, Nicolae Ceasușescu devenise palid de spaimă; doar Elena Ceaușescu a avut prezență de spirit și a spus: „Stați liniștiți, tovarăși, nu-i decît un scurtcircuit!”. Lucrurile s-au calmat. Apoi s-a turnat placheta de aluminiu, toată lumea a fost entuziasmată și a venit promisiunea prezidențială a sumei de cinci milioane de lei pentru realizarea (citez din „Scînteia” din 26 septembrie 1980) „unei stații-pilot care, utilizînd acest procedeu, să producă piese turnate necesare mașinilor-unelte”. âmi amintesc și acum cu mare plăcere că majoritatea colegilor de catedră au primit pentru această cercetare echivalentul a aproape… trei salarii -maximum permis în acele vremuri.
Din 1990, cadrele didactice de la Facultatea de Inginerie au realizat peste o sută de contracte de cercetare. Cele mai numeroase au fost cu agenții economici, dar – în marea lor majoritate – de valori modeste. în acest sens mi se pare interesantă performanța universitarilor Gheorghe Brabie, Domnica Ciobanu, Ion Gheorghiu, Gheorghe Stan și Valentin Nedeff, directori la peste zece proiecte. Mult mai generoase sînt așa-numitele granturi internaționale, ca de exemplu cu Banca Mondială, Uniunea Europeană, NATO sau cu statul, prin intermediul ministerului de resort și altor organisme naționale. în această activitate s-au distins ca directori de proiect profesorii universitari Abdelkrim Azzouz, Luminița Bibire, Gheorghe Brabie, Ion Cristea, George Culea, Adriana Dabija, Adriana Fânaru, Maricel Fita, Valentin Nedeff, Gheorghe Pintilie, dar și mai tinerii lor colegi Aurelian Albuț, Crina Axinte, Ciprian Chirilă, Bogdan Chiriță, Mirela Panainte și Mirela Suceveanu.
Prin H.G. nr. 368 din 28 aprilie 2005 s-a dat undă verde Programului Cercetare de Excelență (CEEX), care urmărește micșorarea decalajului important al dotării laboratoarelor între universitățiile Uniunii Europene și cele românești; din acest motiv finanțarea poate atinge chiar 15 miliarde de lei la un proiect. Deja, profesorii universitari Gheorghe Brabie, George Culea și Carol Schnakovszky au devenit responsabili de proiecte la care Universitatea din Bacău este instituție parteneră a unor universități coordonatoare.
Informal, secretarul științific Lucian Gavrilă mi-a spus: „în anul 2005 valoarea contractelor de cercetare ale cadrelor didactice din cadrul Facultății de Inginerie a depășit pentru prima oară pragul de cinci miliarde de lei”. Este mult, este puțin? Prin echivalare în dolari această performanță este de circa două ori mai mică decît aceea din anul de excepție 1980, dar reprezintă aproximativ dublul aceleia din anul 2004.
Viitorul acestei activități stă în depășirea cercului vicios în care s-a zbătut cercetarea universitară națională, în general, și băcăuană, în special: nu se cîștigă multe contracte prin competiție pentru că nu există suficiente echipamente performante de laborator și nu se reușește achiziționarea acestei dotări deoarece sînt puține contracte aducătoare de resurse financiare importante. (Doru CIUCESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!