Exodul halatelor albe

Mihai BUZNEA

Sistemul medical românesc continuă să traverseze o lungă perioadă de criză, al cărei sfîrșit este departe de a se întrezări. Spitalele sînt cele care acuză din plin sindromul exodului halatelor albe: numai în ultimul an de zile, peste trei mii de medici au preferat jobb-uri în străinătate, unde pe lîngă cîștigurile salariale net superioare, beneficiază de condiții dintre cele mai bune de perfecționare și practicare a profesiei. Fac, cu alte cuvinte, performanță medicală. Nici în ce privește personalul cu pregătire medie lucrurile nu stau cu mult mai bine. Asistenții medicali români, recunoscuți pentru seriozitatea și profesionalismul lor, sînt preferați de străini. Destinațiile predilecte sînt Franța, Anglia, Germania, dar și alte țări din spațiul comunitar european.
Perspectiva nu ni se înfățișează, nici ea, în culori prea optimiste. Au apus de mult timpurile cînd pentru un loc la medicină se înscriau la concursurile de admitere de laz 18 candidați în sus pentru un loc promovabil. în prezent, oferta universitară în domeniu este superioară opțiunilor. Explicația ne este la îndemînă și nu necesită prea multe comentarii: numărul mare de ani de studii, volumul sporit de muncă în comparație cu alte domenii, accederea dificilă spre medicina de performanță, salariile în suferință. Dar și concurența acerbă din partea celor deja consacrați, care și-au văzut interesele în căruță și au cam închis ușile celor ce vor să bată la ele.
Reforma în sănătate se dovedește imună în materia politicilor de personal specializat. Ceea ce s-a reușit pînă în prezent seamănă destul de mult cu operațiile de resuscitare cu ajutorul aparatelor. Aceasta, poate și datorită faptului că în materie de management ministeriabil la nivelul decizional am avut parte mai puțin de somități și mai mult de specialiști în Drept, sau în Contabilitate, numiți în funcție pe considerente politice. Ori, teoria competențelor de natură juridică sau demonstrațiile de eficiență economică nu vindecă, ci doar pot explica, cel mult, fenomenele cu care se confruntă domeniul. Programele puse în aplicare și susținute financiar de la buget suferă în mare măsură tocmai din cauza factorului uman determinant. De aceea ocupăm locuri deloc dorite în ce privește frecvența bolilor cardiovasculare, de ftiziopneumonologie, de cancer sau HIV/SIDA în comparație cu celelalte state europene.
Deficitul de medici specialiști la nivel național se particularizează și la palierul local. Iar județul nostru nu face excepție.
în aceeași stare de precaritate din punctul de vedere al resurselor umane, ca și al logisticii, se află și serviciile de ambulanță. Numărul extrem de scăzut al medicilor care acceptă să lucreze în sistem, ca și infrastructura precară – parc auto redus și, în majoritate, învechit, aparatură medicală insuficientă pentru intervențiile de urgență, fac ca activitatea acestora să stea, de multe ori, sub semnul improvizației. Cu consecințele de rigoare.
Protejarea și monitorizarea permanentă a stării de sănătate a populației nu trebuie puse în discuție și nici condiționate de alte priorități.Cel mult, pot fi aliniate altor domenii, precum Educația sau Apărarea. A încuraja exodul medicilor prin neimplicarea în acțiuni punctuale care să-i determine la o schimbare de atitudine este echivalentă cu o gravă anomalie și vinovăție. Așa cum aprecia, de altfel, cîndva, unul dintre iluștrii noștri savanți în medicină, starea de sănătate a unui popor trebuie să fie cea dintîi grijă a guvernanților săi, pentru că de ea ține viitorul nației. Dar guvernanții noștri de ieri și de azi pun înaintea acestui deziderat lupta pentru putere și interesul imediat. Criza pe care o străbatem nu mai are nevoie de alte comentarii. ul nației. Dar guvernanții noștri de ieri și de azi pun înaintea acestui d

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!