Fără cale de întoarcere

Ștefan RADU

în România, pînă și aplicarea unei legi invocate de cea mai mare parte a populației cinstite naște dispute și aprige contestări. Verificare strictă a motivațiilor pentru care mii de români au poposit mai mult de 90 de zile în Spațiul Schengen s-a transformat în scandal național doar pentru că Ministerul de Interne – în buna tradiție a guvernanților – habar n-are cum să comunice public propriile decizii. în esență, chestiunea este extrem de simplă: cine a „uitat” să mai vină acasă după ce i-a expirat viza, este chemat la autorități pentru a prezenta documente doveditoare în sprijinul declarațiilor conform cărora nu a existat rea-intenție și că oamenii au fost la studii sau că au muncit cinstit, cu acte în regulă. Ce este umilitor în această acțiune? Unui șofer care trece „pe roșu” i se suspendă carnetul de conducere pentru că așa spune legea. Ce-ar trebui să facă? Să dea Poliția în judecată pentru că i-a luat unul dintre drepturile inalienabile ale omului, acela de a circula motorizat?! Stă pe tușă două, trei luni, meditează asupra comportamentului său și apoi va încerca să respecte toate regulile, chiar și pe cele care nu-i plac. Principial, acesta ar trebui să fie mecanismul, iar sistemul ar funcționa indiferent de care Gigel sau Ionel este într-o funcție sau alta…

Pe plaiurile mioritice, totul este relativ, mai ales legile. Sutele de țigani cerșetori pe care i-am văzut prin Europa au trecut frontiera cu permisiunea complice a vameșilor și polițiștilor de frontieră. Sfînta șpagă a făcut din orice escroc turist sau om de afaceri cu drepturi depline pentru a da buzna prin Vest. La fel de ușor au trecut (și mai trec, poate, chiar în vreme ce scriu aceste rînduri…) fel de fel de condamnați pentru evaziune, tîlhării și crime. Lor n-a îndrăznit nimeni să le suspende pașaportul. Acum, însă, 3000 de români plecați la muncă prin lume s-au trezit sechestrați în propria lor țară. Vina este și a lor pentru că au crezut că nu contează legile votate și publicate, dar ani la rînd neaplicate. Și pe bună dreptate! La o săptămînă de la declanșarea nebuniei, normele de aplicare a actului normativ au fost modificate! Toată lumea se bucură, însă degeaba. Faptul că nu se mai confiscă pașapoartele la intrarea în țară, ci se aplică interdicție la ieșire, a adus necazul și în curtea celor care au venit acasă înainte de 1 august 2005. Chiar discutam cu cineva aflat în această situație și, acum vreo cinci zile, era foarte satisfăcut de șmecheria sa. Era convins că va pleca liniștit în Italia, la sfîrșitul concediului. Numai că, la o lectură atentă a recentelor modificări, descoperim că, în acest moment, și cei care păreau că au scăpat vigilenței polițiștilor de frontieră vor fi opriți la plecare, în cazul că nu-și rezolvă problema cu motivele depășirii termenului de ședere. Asta înseamnă că pe lîngă cei trei mii de ghinioniști inițiali vor mai fi încă vreo două mii. Vor apărea – sînt sigur! – metode ingenioase pentru a eluda consecințele. De exemplu, vor fi declarate drept pierdute pașapoartele cu probleme, apoi, cu sprijinul unor „pile”, la urgență, se vor elibera acte curate. Timp propice pentru înflorirea corupției!

Vrem, nu vrem, legile trebuie respectate. Cerșetoria și munca la negru nu sînt infracțiuni la fel de grave precum hoția sau tîlhăria, însă asta nu înseamnă că trebuie să protejăm asemenea încălcări ale înțelegerilor cu partenerii europeni. Există căi legale pentru a munci în străinătate sau pentru a studia la școli de prestigiu. într-un stat normal, nu doar micii infractori sînt pedepsiți. Alături de ei sînt cercetați și cei care i-au favorizat. Corupția din domeniul circulației libere a persoanelor implică structuri importante ale statului, personaje cu mare putere de decizie. Nu doar granița trebuie „sigilată”. Ar fi nevoie de multe perechi de cătușe exact pentru cei care sînt chemați să aplice legile schimbătoare din România. Drumul spre Uniunea Europeană este o opțiune fără posibilitatea de întoarcere la năravurile fanariote. legerilor cu partenerii europeni. Există

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!