FĂRĂ PREJUDECĂȚI Dușul suedez

Mihai BUZNEA

Cine crede și spune că unii guvernanți nu se gîndesc la noi, vulgus populi, ori e cusurgiu și vede totul în negru, ori are niscai împărțeli de făcut din care nu-i prea ies socotelile. Haideți, dar să judecăm cu adevăr, chiar dacă stăm strîmb, aproape de zicala pe care sper că n-am dat-o uitării. Așadar: este că-i secetă mare, de ni se usucă și părul de pe cap? Este! Face ceva Guvernul să mai pună frîu arșiței ca să nu ne trezim cu pielea pe băț? Face! Ne mai trage cîte-un duș, ba chiar două- trei, să fie sigur că ne-au răcorit de-a binelea. De la 1 iulie, prețul curentului electric crește cu 1,5 procente. Mare lucru, cîteva mii, acolo, în plus la factura care oricum vine odată la două luni. O pîine mai puțin. Mai subțiezi felia și tot acolo ieși. Cum, crește și prețul de referință al gigacaloriei cu 200.000 de lei? Ce dacă, acum e vară, ai fi nebun să ceri căldură pe țeavă, iar pînă la iarnă se mai pune de vreun plocon de subvenționare, așa că nu-ți fă griji. Nici produsele petroliere nu au fost uitate: cresc și ele cu vreo trei mii jumate. Soluții există. Iată, mi-amintesc de-un basm japonez cu un zgîrcit isteț nevoie mare. Vi-l spun, cu nădejdea că poate, cine știe, îmi citesc rîndurile de față și cei investiți cu puterea deciziei, și-ar intra la idei tocmai bune să ne scape de necaz.

Se duce un vecin în vizită la megieș. Tura- vura, pun țara la cale preț de vreo două ceasuri, numai bine cît să se întunece. În cameră, destul de rece, să nu-i spunem de-a dreptul frig. Deasupra capetelor, un bolnav rotofei, cam supraponderat, legat cu-n fir de sfoară subțire osîndit să se rupă în orice clipă. Vezi pietroiul acela?, își întreabă gazda oaspetele. Numai cît mă gîndesc că poate să-mi pice oricînd în cap, mă apucă niște călduri de azvîrl și hainele de pe mine. Ce-mi mai trebuie sobă? Curată risipă! La plecare, musafirul cere gazdei să facă lumină spre a-și găsi sandalele, lăsate lîngă ușă. Aceasta înșfacă iute un tetevei aflat la îndemînă și-i croiește vreo două peste față megieșului. Văleu, ce faci, vecine, văd stele verzi. Păi, grăbește-te să-ți iei papucii cît ai lumină. De ce să mai aprind opaițul? Executivii noștrii sînt cu mult mai manierați. Ei nu croiesc, nu lovesc, nu altoiesc, nu scumpesc. Aliniază leul la dolar și ne propun dușul suedez: cald- rece. Rețetă verificată: cînd ridică prețul, te ia cu călduri. Cînd îți plătești angaralele, te cuprinde frigul. Legea compensației. Pune sîngele în mișcare și ridică tonusul. Găselniță drăcească, made in România. Și asta nu e totul. Aveți puțintică răbdare să se culeagă bruma de pîine dijmuită din belșug de secetă, și-o să faceți la dușuri suedeze de n-o s-aveți timp nici să vă ștergeți de la o repriză la alta. Sănătate curată! V-ați întrebat vreodată de ce nordicii sînt atît de zdraveni? Cum de ce? Fiindcă au pus pe tapet terapia cu pricina! Aproape! Am auzit că s-a inventat dușul portabil, așa că-l veți putea avea permanent la îndemînă. Cît despre utilitate, nu vă mai puneți întrebări. Gîndiți-vă că a început sezonul concediilor, că vă pregătiți copiii de școală și conservele de toamnă. Motiv de nădușeală, nu glumă! Dar eu tot nu pricep, și pace! Ce- are dolarul cu salariul meu? Ce, americanului i se plătește leafa în lei? Aș vrea s-o văd și p-asta! De bucurie, cred c-aș fi în stare să-i donez și dușul suedez. Tot n-aș mai avea nevoie de el? (Mihai BUZNEA)