Festivalul ceangăilor de la Pustiana, umbrelă pentru maghiarizare

• organizat de Asociația Ceangăilor Maghiari din Moldova, festivalul a adus în comuna Pîrjol peste 100 de reprezentanți ai comunităților de ceangăi din Moldova, dar și două autocare cu turiști din Ungaria

Pusztiana Napok sau, în traducere, Zilele Pustianei. Aceasta este denumirea oficială a ceea ce oamenii din partea locului știu că este, de fapt, Festivalul internațional al ceangăilor. Organizat de Asociația Ceangăilor Maghiari din Moldova, finanțat de Ministerul Patrimoniului Cultural din Ungaria și ajuns la cea de-a IV-a ediție, festivalul a adus la Pustiana, de vineri pînă ieri, peste 100 de reprezentanți ai comunităților de ceangăi din Moldova, invitați din Miercurea Ciuc sau Cluj Napoca, dar și două autocare, plus alte cîteva mașini mici cu turiști, din Ungaria. „Festivalul este o modalitate prin care încercăm să păstrăm și să ducem mai departe tradițiile pe care le-am moștenit de la strămoși”, explică Elena Nistor, organizatorul principal al festivalului. Ce fel de tradiții? „Maghiare”, vine, imediat, răspunsul Elenei Nistor, care era îmbrăcată într-un costum popular ce semăna izbitor cu cele moldovenești. Fostă componentă a Ansamblului folcloric „Doina Trotușului”, aceasta a urcat pe scena festivalului împreună cu corurile populare din Pustiana, Frumoasa – Balcani, Somușca – Cleja și Fundu Răcăciuni, pentru ca înaintea lor să se producă copiii din sat. Pentru descîlcirea următoarelor numere din program – Harghita Szekely Nepi Egyuttes, Oves – ar fi fost bun un translator, dar, în lipsa lui, am bănuit că este vorba de cîțiva guriști de limbă maghiară. Impresia a devenit certitudine în ceea ce privește următorul număr din programul zilei – Onodi Tibor și formația – din moment ce era precizat că era vorba de o trupă de muzică. Odată cu citirea rîndului următor am fost convinși că, totuși, ne aflăm în România, pentru că am dat peste formația de muzică populară din Balcani și trupa „Siminică”. (Eduard CUCU)