• mai bine de 30% din clădirile aflate în fondul locativ al municipiului Bacău au fost afectate de cutremurul din 4 martie 1977 • aproape toate imobilele din Bacău care au fost afectate în urma cutremurului au fost incluse în planul de sistematizare al orașului și rase de pe suprafața pămîntului • o parte din blocurile vechi care au avut de suferit din cauza cutremurului și care nu au fost consolidate atunci de către stat reprezintă acum un real pericol pentru actualii locatari
Data de 4 martie amintește tuturor de devastatorul cutremur din
1977. Cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, seismul de
atunci a adus României pagube estimate la aproximativ două
miliarde de dolari și a provocat moartea a mai bine de 1.500 de persoane. „Și Bacăul a avut de suferit pagube destul de serioase în urma acestui cutremur. chiar dacă nu s-au produs distrugeri așa de mari cum s-a întîmplat în București”, spune secretarul din acea vreme al Primăriei Bacău, Gheorhe Isofache, în prezent consilier juridic al Consiliului Local Bacău. Spaima și groaza prin care a trecut în acele zile sînt greu de uitat chiar și după 27 de ani. „Era într-o vineri, cu puțin după ora 21.00. Cutremurul m-a prins chiar în București, unde urmam, la Academia Ștefan Gheorghiu, niște cursuri de un an de zile denumite CEPECA, prin care se pregăteau cadre în administrația de stat. Nu am putut coborî, în timpul cutremurului. Camera în care stăteam era la etajul șase. După cutremur, însă, am așteptat cîteva ore afară să se producă o replică”, își aduce aminte Gheorghe Isofache. Cîteva ore mai tîrziu, fostul secretar al Primăriei Bacău era deja în drum spre aeroportul Băneasa, ca să ajungă cît mai repede acasă. „Nu circula nici un mijloc de transport, așa că am luat-o pe jos. Conducerea aeroportului a menținut cursa de Bacău – Iași, așa că, în jurul orei 10.00 a doua zi dimineață, eram în avion, iar pe la 11.00 eram deja în Bacău. Nu am mai trecut pe acasă, m-am oprit direct la Primărie. S-a format atunci o comisie din inspectori de specialitate, care a început să verifice toate clădirile din oraș”, mai povestește fostul secretar Isofache. Din respectiva comisie a făcut atunci parte și Virgil Barcan, fostul șef al Biroului Fond Locativ din cadrul fostei Intreprinderi Județene de Gospodărire Comunală și Locativă (IJGCL) Bacău. „Cel puțin 30% din locuințele aflate pe atunci în fondul locativ de stat au fost afectate de cutremur”, spune Virgil Barcan. Toate casele de pe strada Mihai Viteazu, fosta Strada Mare, au fost zguduite atunci din temelii. „Sute de oamnii au venit atunci să solicite o repartiție de locuință din fondul locativ de stat. Au existat familii care, după ce și-au văzut casele cu zidurile crăpate, au preferat să plece din ele de bună voie, fără să primească nici o despăgubire, numai să primească o locuință nouă din partea statului. În aceeași situație s-au aflat și multe din casele abandonate de evreii care au plecat din țară. Mulți dintre cei care locuiau cu chirie în aceste case au preferat să plece din aceste imobile în schimbul unui apartament din partea statului”, mai povestește fostul șef din IJGCL Bacău.
Efectele cutremurului au grăbit sistematizarea
Pagubele produse în urma cutremurului au reprezentat, la vremea respectivă, și un pretext pentru autoritățile locale să intensifice măsurile de sistematizare a orașului. Așa au fost demolate în regim de urgență casele de pe Strada Mare și imobilele din zona aflată acum în spatele Pieței Centrale. S-a dispus atunci și evacuarea celor două blocuri din Piața Florescu, în zona magazinului Coasa, însă imobilele au rămas locuite pînă în ziua de astăzi. Nu numai casele particulare au avut de suferit. „Au fost afectate multe instituții și cîteva unități de învățămînt. Au avut atunci de suferit Școala Generală nr. 4, fosta Școlă nr. 1, cea care a fost de curînd demolată, clădirea Teatrului Bacovia, care a fost mai apoi reconsolidată. Tot în programe de consolidare au intrat și blocurile de pe strada Mărășești, care s-au numărat printre imobilele care au avut cel mai mult de suferit în urma seismului”, mai povestește inginerul Virgil Barcan.
Unul dintre puținele imobilele din această zonă care nu au intrat în planul de reconsolidare a fost blocul nr. 11 de pe strada Mărășești. În ultimii ani, au început să se poarte din nou discuții privind reconsolidarea acestui imobil, fără a fi, însă, și puse în practică. Situat vizavi de Primăria municipiului Bacău, blocul nr. 11 de pe strada Mărășești a fost ales de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței (MLPTL) drept prim proiect pentru demararea lucrărilor de consolidare. Construit în anul 1961, blocul ar fi trebuit să aibă, conform legilor în vigoare la acea vreme, un termen de garanție a lucrărilor mai mare de 40 de ani. Cu toate acestea, clădirea resimte și acum urmările cutremurului din ’77, iar orice zi petrecută între zidurile apartamentelor din interiorul blocului reprezintă un potențial pericol pentru locatari. Conform unei
Hotărîri Guvernamentale, MLPTL trebuie să înceapă lucrări de
consolidare la toate locuințele care prezintă un grad ridicat de
seismicitate. Costul lucrărilor de consolidare urmează a fi suportat
de către locatari, singurii care beneficiază de gratuitatea executării
lucrărilor de consolidare fiind persoanele care au un venit lunar pe
membrul de familie mai mic decît salariul mediu pe economie.
Majoritea locatarilor din blocul 11 sînt pensionari și, ca atare,
beneficiază de gratuitatea executării lucrărilor de consolidare.
„Pentru familiile cu venituri mai mari, costurile lucrărilor de
consolidare sînt suportate, inițial, de către MLPTL. Suma va fi
achitată de către locatari în rate luare, pe o durată de pînă la
douăzeci de ani, cu o dobîndă anuală de 5%. Este greu de înțeles,
avînd în vedere aceste facilități, reticența manifestată de locatarii
acestui bloc în ceea ce privește acceptul pe care trebuie, conform
legii, să și-l dea în vederea demarării lucrărilor de consolidare a
clădirii. Mai mult, conform OG 20/94, proprietarii sînt obligați să își
consolideze singuri imobilele. Cu toate acestea, rare au fost
cazurile în care proprietarii s-au interesat de demersurile care sînt
necesare în vederea executării lucrărilor de consolidare”, a precizat Gheorghe Fesan, șeful Inspectoratului de Stat pentru Construcții Bacău. Mai tranșant, viceprimarul Lauria Lucaș a precizat că indiferent de opoziția pe care o manifestă acum o parte din locatarii acestui imobil, blocul va fi renovat.
Lista neagră a blocurilor „cu bulină” din Bacău
Șase imobile din municipiul Bacău prezintă un risc ridicat de
prăbușire în eventualitatea producerii unui cutremur cu
magnitudine mai mare de șapte grade pe scara Richter. Este vorba
de blocurile nr: 4, 6, 9, 10, 11 și 12 de pe strada Mărășești, incluse în categoria clădirilor cu risc seismic de gradul I. Sînt clădiri construite în perioada anilor ’60, peste care au mai trecut, pe lîngă cutremurul din ’77, alte două seisme cu mare magnitudine, din anii 1986 și 1990. Inspectorul șef Gheorghe Fesan spune că acesta este și motivul pentru care, de cîțiva ani, s-a declanșat o adevărată campanie de reabilitare a clădirilor incluse în grupa celor cu risc seimic de gradul I. În acest sens, situația blocului nr. 11 de pe strada Mărășești a fost cel mai intens mediatizată.
Rămîne însă în discuție și problema consolidării celorlalte clădiri din municipiul Bacău încadrate în rîndul imobilelor cu risc seismic ridicat. În municipiul Bacău există la această oră în jur de 50.000 de apartamente distribuite în aproximativ 2.000 de blocuri cu patru sau mai multe etaje. „În funcție de cererile venite din partea asociațiilor de locatari, dar și de opinia specialiștilor în domeniu în privința riscului seismic pe care îl poate reprezenta un anume imobil, în jur de 150 de imobile din municipiul Bacău au fost expertizate pînă în prezent. O bună parte dintre acestea au fost încadrate în rîndul imobilelor cu risc de seismicitate de gradul II”, ne-a mai declarat inspectorul Fesan. Printre imobilele cu risc de seismicitate de gradul II se află blocurile nr. 15, 28, 36, 38 și 42 de pe strada 9 Mai, blocurile nr. 8, 14 și 16 de pe strada Cuza Vodă, blocul nr. 30 de pe strada Războieni, imobilul cu nr. 28 de pe strada Ioniță Sandu Sturdza, blocul nr. 18 de pe Mărășești, 40 de pe Aleea Parcului, 65 de pe Bacovia, 30 de pe Nicolae Titulescu și blocul nr. 10 de pe strada Caișilor. „Imobilele încadrate în rîndul imobilelor cu grad II de
seismicitate sînt construcții la care probabilitatea de prăbușire este
redusă, iar în eventualitatea producerii unui cutremur sînt posibile
degradări, fără a fi afectate structurile de rezistență”, a mai precizat
Gheorghe Fesan.
Cei care sînt obligați, pînă la urmă, să se ocupe de consolidarea acestor imobile sînt tot locatarii. „Posibilitatea producerii unui nou cutremur nu trebuie privită cu panică de către locatari. Dacă ar locui la casă nu ar fi trebuit să se ocupe de îngrijirea imobilului? Trebuie găsită înțelegere între toți cei care locuiesc într-un bloc pentru a se uni în vederea renovării clădirii în care își duc traiul împreună”, a mai fost de părere Gheorghe Fesan. (Elena SOLOMON )
Lasă un răspuns