Fondurile europene nu sînt pentru oricine

Administrator

Primăriile trebuie să aibă bani pentru a cere finanțări

Primăriile care își fac planuri că vor putea accesa foarte ușor și simplu fondurile structurale ale Uniunii Europene ar face bine să-și refacă strategie: banii nu se dau chiar așa ușor. De fapt, nu se dau decît după ce proiectul a fost pus în practică.

Administrațiile locale se chinuie să întocmească proiecte de finanțare pentru a pune mîna pe banii europeni fără să se gîndească, însă, că vor trebui să facă rost nu doar de partea de cofinanțare de minim 13 procente din valoarea proiectului, ci și de restul sumei de bani. Aceasta, deoarece metodologia stabilită de UE pentru acordarea fondurilor structurale prevede ca banii să se dea doar după ce proiectul a fonst implementat sub forma unui decont.
Primăria Bacău a întocmit un portofoliu de proiecte în valoare de 800 de milioane de euro, bani pe care speră să-i obțină din fondurile structurale ale Uniunii Europene în perioada 2007-2013. Primarul Romeo Stavarache știe că e vorba de o sumă foarte mare, însă se declară optimist. El mai zice că Bacăul are deja în derulare proiecte în valoare de 200 de milioane de euro, din care 20-25 de milioane sînt aportul Primăriei.

Atenție la proiecte!

„UE vine complementar resurselor naționale. Nu căutăm proiecte pentru că vin bani, ci trebuie să identificăm acele nevoi care să fie finanțate”, consideră Georgeta Smadu, director al Direcției Programe din cadrul Agenției de Dezvoltare Nord Est. „De exemplu, dacă dorești, ca administrație, să renovezi 10 școli, trebuie să te întrebi întîi dacă chiar toate au nevoie de investiții. Pentru cele trei care chiar au nevoie se face un proiect”, spune ea. Administrația locală va trebui să asigure atît cofinanțarea proiectului, cît și suma pe care se va angaja să o plătească UE, deoarece banii europeni se vor deconta abia la încheierea lucrărilor și numai dacă s-au respectat toți termenii din contractul de finanțare. „Dă bine să spui că ai mii de proiecte, mai ales în campania electorală, însă regulile de cofinanțare se aplică inclusiv administrațiilor publice”, spune Georgeta Smadu.

Credite, doar pentru primăriile puternice

Pentru a putea asigura atît cofinanțarea, cît și finanțarea propriu-zisă a proiectelor pînă în momentul decontării banilor, administrațiile locale trebuie să apeleze la împrumuturi. însă, legislația actuală prevede că sumele cu care se pot îndatora primăriile nu pot fi mai mari de 30 la sută din veniturile proprii. De aceea, pentru primăriile din orașele mici sau pentru cele din mediul rural va fi destul de greu să apeleze la finanțări europene. „în momentul de față gradul de îndatorare al Primăriei Bacău este de 9,11 la sută. Raportat la veniturile noastre, asta înseamnă că ne mai putem permite să împrumutăm circa 150 de miliarde de lei pe an”, ne-a declarat Leonard Pădureanu, directorul economic al municipalității băcăuane.

Sprijin de la Guvern

O ordonanță de guvern – 29/2007 – vine în sprijinul primăriilor mai slabe din punct de vedere financiar. Prin aceasta, Guvernul încearcă să asigure administrațiilor și instituțiilor publice un „tampon” financiar care să asigure un flux de bani cu care să se achite facturile pînă la rambursarea banilor de către UE. (Răzvan BIBIRE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.