Fug toți care-ncotro

Occidentul, noua casă a sute de locuitori din Livezi
• pentru a trăi mai bine, oamenii de la sate pleacă la muncă în străinătate n numai din satele comunei Livezi sînt acum plecați în Italia și Spania peste 600 de oameni n exodul spre alte țări este un fenomen specific întregului județ

Peste 600 de tineri din comuna Livezi au ales să muncească în Italia și Spania în speranța unor venituri mai mari care să le aducă bunăstarea. Cum acasă nu au aceleași șanse de a prospera, oamenii pleacă cu sutele în țări străine în speranța unui trai mai bun. Orașele Roma și Milano sînt principala destinație a livezenilor care își încearcă norocul dincolo de granițele țării în care s-au născut. Cei mai mulți s-au orientat spre domeniul construcțiilor, unde muncesc din greu. Cînd se întorc acasă, își construiesc locuințe după model străin, dotate cu toate cele necesare.
în cele șase sate ale comunei Livezi trăiesc 5.837 de oameni. Cei mai mulți dintre ei își duc zilele într-o mare sărăcie. Pentru 200 dintre ei, ajutorul social reprezintă singura sursă de venit. O altă parte trebuie să se limiteze la alocațiile copiilor. Alții muncesc cu ziua în satul lor, sau în cele învecinate. în această comună nu întîlnești oameni care să aibă mai mult de un hectar și jumătate de pămînt de familie. Lucrul pămîntului nu le aduce bani mulți, ci doar atît cît să poată trăi de pe azi pe mîine. „Cu cîțiva ani în urmă, oamenii din Livezi lucrau la platforma petrochimică din Onești, care absorbea forță de muncă și din satele comunei noastre. în anii ’93 – ’94, numai din satul Poiana plecau zilnic cinci autobuze cu muncitori spre Onești”, își amintește primarul comunei, Ionel Costea. Acum, una dintre problemele cele mai mari ale comunei este rata șomajului, care a ajuns la cote îngrijorătoare, iar unii oameni nu mai iau acum nici ajutorul de șomaj.
Starea de migrare a locuitorilor din Livezi către alte țări nu este singura în județul Bacău. Atît tinerii de la sate, cît și cei de la oraș, preferă să migreze spre țările care le oferă o mai mare siguranță financiară. Mulți dintre ei se întorc la locurile natale cu portofelele burdușite și încep afaceri mai mari sau mai mici, aducînd cu ei un strop de bunăstare printre consăteni. Acest lucru este vizibil mai ales la sate, unde casele construite în stil occidental le sfidează parcă pe cele construite de bunicii și părinții lor.

Peste opt la sută dintre băcăuani își caută norocul în străinătate

Nu doar livezenii au ales Occidentul. Sărăcia a alungat la muncă în străinătate peste 28.300 de băcăuani. Cifra reprezintă peste patru la sută din populația județului Bacău și a reieșit din analiza datelor culese la Recensămîntul Populației și Locuințelor, desfășurat acum doi ani. De atunci și pînă acum, extrem de mulți băcăuani au întins-o spre zări mai calde, dar cifrele oficiale cu care se operează sînt cele oferite de numărătoarea populației. Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău, opinează că „plecările masive în străinătate sînt cauzate de starea de tranziție pe care o traversează economia românească după 1990”. De asemenea, directorul DJS spune că „exodul” este determinat de libertatea de circulație de după Revoluție, iar cei cărora nu li s-a părut motivant salariul în țară au ales să plece la muncă în străinătate. Eugenia Harja precizează că o mare parte dintre cei mai bine de 28.300 de băcăuani au părăsit țara în perioada 1992-1993. Nivelul scăzut de trai din Bacău, dar și din restul țării, este dat și de cei care și-au găsit de lucru în străinătate. Cei plecați în străinătate la muncă au fost surprinși de numărătoarea populației în două posturi. Astfel, datele recensămîntului arată că 16.665 de persoane erau în momentul numărătorii plecate de peste un an în străinătate. Dintre aceștia, 10.108 sînt bărbați, adică peste 60 la sută, iar femei sînt 6.557, ceea ce reprezintă peste 39 la sută. De asemenea, în momentul Recensămîntului, 11.646 de băcăuani erau plecați temporar în străinătate, adică de mai puțin de un an. Dintre aceștia, 7.507 sînt bărbați, adică 64,5 la sută, iar restul, femei, adică 35,5 la sută. Ca urmare, din totalul de 28.311 de băcăuani plecați în străinătate la muncă, 17.615 sînt bărbați (peste 62 la sută), iar 10.696, femei.
Cifrele sînt cu mult mai semnificative, dacă se raportează la populația activă a județului, adică persoanele peste 15 ani, mai puțin cele care urmează o formă de învățămînt. Eugenia Harja spune că, în mediul urban, populația activă (șomeri plus persoanele care au o ocupație) reprezintă aproximativ 47,6 la sută din total, iar la țară, 50,5 la sută. Ca urmare, aproape jumătate dintre cei peste 706.600 de locuitori ai județului Bacău sînt buni de muncă. Rezultă că, de fapt, proporțiile exodului sînt și mai impresionante, peste opt la sută dintre băcăuanii activi fiind plecați la muncă în străinătate.
Din totalul băcăuanilor care muncesc în străinătate, cei mai mulți provin din municipiul Bacău, 11.530, ceea ce reprezintă mai mult de 40 la sută. Raportat la populația totală a municipiului, peste șase la sută dintre locuitorii Bacăului s-au săturat de viața în „centrul economic al Moldovei” și au ales străinătatea, iar procentul se dublează, dacă se ia în calcul populația activă a municipiului.
Județul Bacău are o populație stabilă de 706.623 de persoane, dintre care 349.052, bărbați, și 358.571, femei. (Bianca TOMESCU, Florin POPESCU)ic cinci autobuze cu muncitori spre Onești”, își amintește primarul comunei, Ionel Costea. Acum, un

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!