Galeriile de artă fac echilibristică pentru a supraviețui

În orașul Bacău există două galerii de artă care prezintă și oferă spre vînzare opere de artă modernă. Una, Galeriile „Arta”, aparține filialei Bacău a Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar cealaltă „Filart”, este particulară. Cine calcă în spațiul de artă al U.A.P.-ului observă că, alături de tablouri, icoane și alte creații artistice, se mai pot achiziționa obiecte necesare artiștilor, cărți, diferite mărunțișuri etc. Semn evident că filiala Uniunii Artiștilor Plastici nu se poate descurca doar cu operele de artă. „Am fi terminați doar cu arta. Nu se poate trăi din vînzarea operelor de artă, pentru că nu sîntem o societate europeană. Nu există o rețea de galerii private care să facă legătura între artiști și iubitorul de artă. La noi nu se înțelege că arta este o investiție, iar cel cu astfel de preocupări trebuie să aibă consultanță artistică”, a explicat Mihai Chiuaru, președintele filialei Bacău a U.A.P. Așa se face că, la „Arta”, oferta este foarte variată. „Vindem diferite obiecte ce țin de cultură, pentru că altfel nu se poate. Chiar și așa cîștigurile sînt infime. Mai ales că nu există nici o legislație potrivită. Dacă un artist expune o lucrare a cărui valoare se ridică la un milion de lei, prețul de vînzare se dublează din cauza taxelor, spune Chiuaru.

Situația nu este roz nici în cazul Galeriei, „Filart”, singura galerie de artă particulară din Bacău. Aici pot fi admirate și, eventual, cumpărate, lucrări al căror preț variază între 500.000 de lei – o icoană pe sticlă realizată de un student la Artă, și 330 de dolari, un tablou purtînd semnătura lui Sălișteanu. Însă oferta Galeriilor „Filart” este varită, din același motiv ca și în cazul Galeriilor „Arta”. „Am plecat cu intenția să vînd lucrări de artă contemporană. Însă am ajuns să ofer spre vînzare și papetărie, și carte, pentru a putea supraviețui”, ne-a declarat Viorica Filimon, administratorul „Filart”. Explicația pe care ne-a dat-o este definitorie pentru societatea românească. „Am încercat milioane de statistici. Totul este la sfînta întîmplare. Singurul lucru cert este că în preajma marilor sărbători ori cu prilejul vreunei zile mai importante intră clienți care cumpără cîte o icoană sau un tablou. Adică, totul este conjuctural”, ne-a spus Viorica Filimon. Ea crede, totuși, că, „la modul teoretic, există pasionați și iubitori de artă, însă la modul practic, nu”. Chiar și așa, ea este mulțumită și de faptul că unii vin doar pentru a privi.

Cu alte cuvinte, pentru adevărații creatori și promotori ai culturii, viața nu este ușoară. (Constantin GHERASIM)