Garda Financiară Bacău a devenit Comisariat Regional

• de la Bacău va fi coordonată activitatea Gărzii Financiare din șase județe • evaziunea are un specific în fiecare dintre cele șase județe arondate

Garda Financiară Bacău va avea în vizor evazioniștii din șase județe ale Moldovei, după ce Guvernul a decis ridicarea acesteia

la rang de Comisariat Regional. Comisariatul Regional al Gărzii Financiare Bacău este unul dintre cele nouă comisariate regionale înființate în România și va coordona activitatea comisarilor din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Vaslui și Bacău. Noua organizare aduce cu sine cîteva modificări. Dacă, pînă acum, Garda Financiară Bacău era finanțată de la Direcția Finanțelor Publice Bacău, Comisariatul Regional Bacău va avea independență financiară și buget propriu, pentru toate cele șase județe. În plus, termenul de „militarizat” dispare de lîngă numele noii structuri, dar comisarii au în continuare drept de port-armă și de utilizare, la nevoie, a pistolului din dotare. Mai mult, ei pot apela la unitățile de Intervenție Rapidă (DIAS), care le pot asigura protecție, în cazul unor operațiuni dificile.

Comisariatul Regional Bacău va coordona activitatea celor 105 comisari și 11 salariați auxiliari din cele șase comisariate județene. De altfel, odată cu noua structură, s-a decis să aibă loc și disponibilizări masive. La nivel național, dintre cei aproximativ 1.400 de comisari ai gărzii financiare existenți pînă acum, vor rămîne pe posturi aproximativ 1.000, restul urmînd a fi preluați, prin protocol, în structuri ale Ministerului Finanțelor. Măsura nu îi afectează, însă, pe comisarii Gărzii Financiare Bacău, care rămîn toți 28 în Comisariatul Regional Bacău.

Pavel Albu, comisar șef al Comisariatului Regional al Gărzii Financiare Bacău, spune că nu se poate face o ierarhie privind amploarea fraudelor pentru fiecare dintre cele șase județe, în fiecare zonă existînd un „specific al locului”. „Ca forță economică, județul Bacău este cel mai important. Cu trei rafinării și multe firme de exploatare a lemnului, evaziunea este pe măsură. La Suceava, evaziunea provine în special din domeniul lemnului, dar și de la ONG-urile care sînt în aceste județ extrem de numeroase. La Iași sînd dificultăți date atît de mărimea județului, de numărul ridicat de firme, dar și de punctele vamale cu Republica Moldova, pe unde se importă cereale, furaje sau zahăr. În județul Iași sînt mai multe fabrici de băuturi alcoolice, acesta fiind un specific și pentru Botoșani. La Neamț există evaziune în domeniul lemnului și, în sfîrșit, la Vaslui este un amestec din toate: puțin lemn, puțin petrol, puțin alcool”, ne-a declarat comisarul șef Pavel Albu.

O simplă privire aruncată pe statisticile oficiale arată că, din cele șase județe, în ceea ce privește alcoolul, la Botoșani se bat toate recordurile. Aici există 12 fabrici de alcool, în care s-au investit în ultimii ani sume importante. Dacă luăm în calcul numărul de producători, un top al evaziunii fiscale în domeniul alcoolului ar avea următoarea configurație: Botoșani, Iași, Suceava, Neamț, Vaslui și Bacău. Județul nostru nu rămîne, însă, la coada evaziunii, dar se remarcă într-un alt domeniu: petrolul. Cu trei rafinării și 80 de engrosiști autorizați, județul Bacău este pe departe primul într-un clasament al evaziunii în domeniul petrolului, fiind urmat de Suceava, Iași, Neamț, Vaslui și Botoșani. În cazul lemnului, cel de-al treilea element aducător de „tunuri” la bugetul statului, bătălia este strînsă și se dă între județele Suceava, Bacău și Neamț. (Nicoleta BICHESCU)