Greva profesorilor, întoarsă pe toate fețele

întreg județul a fost dat peste cap de greva salariaților din învățămînt. în familiile în care există măcar un copil care merge la școală, a fost mobilizare generală. Cît timp părinții s-au aflat la serviciu, bunicii, verii, mătușile sau, în lipsa acestora, vecinii ceva mai apropiați i-au luat în grijă pe micuții care s-au trezit, peste noapte, în vacanță. Dacă pînă la declanșarea grevei dascălii erau priviți cu înțelegere de toată lumea, iar protestele lor erau considerate justificate, după închiderea școlilor lucrurile au luat o cu totul altă întorsătură.
Salariile profesorilor au început să fie comentate la orice colț de stradă. Pentru unii, leafa dascălilor este considerată prea mare. în opinia altora, însă, banii primiți de profesori nu sînt suficienți pentru a asigura acestei categorii profesionale un trai decent. Nu lipsesc nici comparațiile cu alte meserii. Oameni trecuți ani buni prin școală și care nu reușesc să ridice un salariu măcar comparabil cu cel al profesorilor arată acum cu degetul acuzator spre sistem și susțin că, la cît de mult muncesc profesorii, primesc un salariu prea mare. Alții, însă, care au în familie măcar un dascăl, știu cît de mult muncește acesta pentru a-și pregăti lecțiile pentru a doua zi și de cîtă tărie de caracter trebuie să dea dovadă la catedră.
Nici competența cadrelor didactice nu este trecută cu vederea. Necalificații, care au intrat în învățămînt doar pentru că nu au reușit să își găsească un loc de muncă în altă parte, sînt luați acum drept exemplu de cei care susțin că profesorii primesc prea mult, comparativ cu calitatea și cantitatea muncii lor. La fel de criticați sînt și cei cîțiva profesori care au reușit să își facă un nume și care mai cîștigă un ban oferind meditații elevilor.
Pofesorul Vladimir Mustață este de părere că toate aceste exemple sînt doar extreme. „Cei care le iau în calcul nu fac decît să abată atenția de la problema de fond. Marea majoritate a dascălilor își respectă meseria și se dau peste cap, ca să scoată oameni din elevi. în urmă cu vreo 10 – 15 ani, mai primeai pentru asta măcar mulțumiri. Acum, nu mai primești nici atît. Doar batjocură. Odată intrat în sistem, stai cu 4,5 milioane de lei ani buni, pînă cînd reușești să cîștigi și tu un salariu mai mare. în plus, meditații reușesc să facă doar cîteva zeci de profesori, care predau la școli cu renume sau la licee de vîrf. Marea masă a profesorilor, cei care predau în sate de care nu a auzit încă nimeni sau cei care au ore în școlile din orașele mai mici, trăiesc doar din salariu, adică din cele patru milioane de lei pe care nu știu cum să le întindă, ca să le ajungă. Numai cine nu vrea nu recunoaște că învățămîntul suferă de o gravă subfinanțare, iar pentru îndreptarea acestei situații se împart doar promisiuni”, susține profesorul Mustață.

Cît cîștigă un profesor?

în momentul în care intră în sistem, un dascăl este plătit cu un salariu de aproximativ 4,5 milioane de lei vechi. Cu timpul, dacă reușește să își dea toate gradele, respectivul cadru didactic ajunge, aproape de pensie, să aibă o leafă de vreo zece milioane de lei, dacă este educator sau învățător, sau de aproape 12 milioane de lei, dacă este profesor. în condițiile în care dascălul respectiv mai are și o funcție de conducere în școala în care lucrează, la salariul său se mai adaugă și un spor de conducere, de aproape două milioane de lei.
Iulian Oprișan, viceliderul filialei Bacău a Federației Sindicatelor Libere din învățămînt (FSLI), spune că, dacă se poate vorbi de o creștere a salariilor în învățămînt, atunci acest lucru se produce abia după vreo zece ani de vechime, timp în care cadrul didactic trebuie să își dea toate examenele de grad. „Lucrul prioritar, pentru care milităm acum, este creșterea pragului de salarizare, începînd cu treapta de bază. Un tînăr dascăl, după ce intră în sistem, este nevoit să trăiască ani buni din patru – cinci milioane de lei. Banii aceștia nu îi ajung nici să își cumpere strictul necesar, darămite să mai viseze și la o casă. De altfel, proasta salarizare a debutanților este principalul motiv pentru care aproape un sfert dintre cei care intră în sistem se orientează, în doi – trei ani, către alte profesii, mai bine plătite”, crede viceliderul FSLI Bacău.
Lucrurile stau la fel și în sistemul de învățămînt universitar. Salariul de încadrare a unui preparator este de aproximativ 4,5 milioane de lei, un asistent cîștigă în jur de șapte milioane, un lector, cam opt – nouă milioane de lei vechi, iar un conferențiar, în jur de 11 – 12 milioane. Cu mult mai mari sînt salariile profesorilor universitari. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru atingerea acestui prag sînt, însă, extrem de drastice, așa că numărul celor care pot spera la un astfel de statut este restrîns.

Salarii de trei ori mai mici ca în intermedierile financiare

Ajungi să înțelegi cu adevărat nemulțumirea dascălilor abia după ce le compari veniturile cu alte categorii profesionale. Conform datelor oferite de Institutul Național de statistică, în luna septembrie, un cadru didactic a avut un salariu mediu brut de 10,1 milioane de lei vechi (1.010 RON), în creștere cu 3,7 procente față de luna august, și un salariu mediu net de 7,49 milioane de lei (749 RON), în creștere cu 3,9 procente față de aceeași lună. Spre deosebire, în domeniul sănătății și al asistenței sociale, salariul mediu brut nu a ajujns decît la 8,21 milioane de lei vechi (821 RON), în scădere cu 1,1 la sută față de august, și un salariu mediu net de 6,36 milioane de lei (636 RON), în scădere cu 1,2 la sută. în schimb, în administrația publică un salariu mediu brut a ajuns, tot în septembrie, la 13,25 milioane de lei (1.325 RON), sau un salariu mediu net de 9,91 miloane (991 RON).
Cel mai mic salariu mediu din țară l-au avut, în luna septembrie, lucrătorii din industria prelucrării lemnului – 5.790.000 de lei brut și 4.580.000 de lei net (579, respectiv 458 RON) – și acesta a fost în scădere față de august. însă, apropiate acestui nivel sînt și salariile celor care lucrează la tăbăcirea și finisarea pieilor, confecționerii de îmbrăcăminte, textiliștii și cei din industria alimentară, agricultorii, cei din industria tehnicii de calcul, producătorii de mobilier sau cei din salubritate.
în schimb, cele mai mari salarii medii din țară au fost înregistrate în intermedierile financiare (cu excepția societăților de asigurări și casele de pensii), unde s-au cîștigat peste 27 de milioane de lei brut și aproape 20 de milioane de lei, net.
Salarii mari sînt și în transporturile aeriene (peste 16 milioane de lei net), în asigurări și case de pensii (aproape 13 milioane de lei net), poștă și telecomunicații (aproape 12 milioane net), producția și furnizarea de energie electrică (aproape 13 milioane de lei net), în rafinării și extracția petrolului (17 milioane de lei net), în industria tutunului (aproape 16 milioane) și industria extractivă (aproape 14 milioane de lei net). (Elena SOLOMON, Petru DONE)

pe raster

Tot din cauza salariilor mici,

Profesorii din Republica Moldova abandonează învățămîntul

Situația salariilor din învățămînt nu este deloc mai bună nici în
Republica Moldova. Salariul mediu al unui profesor de aici este
ceva mai mare de 50 euro și depășește doar salariul mediu al unui
agricultor. Cei 878 de lei moldovenești – echivalentul a aproximativ
2,15 miloane de lei vechi românești – pe care îi primește un
pedagog, nu-i ajung nici măcar pentru ca să-și cumpere de
mîncare. De haine, cărți sau ziare, nici vorbă. Din această cauză, o
bună parte dintre cadrele didactice au abandonat școala.
Majoritatea au plecat în străinătate, pentru a munci la negru. Foarte
puțini – doar profesorii de informatică sau de limbi moderne – au
reușit să-și găsească de lucru în firme private, unde au un salariu
de 150 – 250 de euro. în școli au rămas pensionarii, unii cu vîrsta de
peste 70 de ani, și cei care mai au doar cîțiva ani pînă la pensie.
Printr-o hotărîre recentă a Ministerului Educației, acestora li s-a
permis să aibă cîte două norme didactice. Mai mult decît atît, în
foarte multe școli din Republica Moldova un profesor predă cîte trei
– patru discipline școlare.
Proaspeții absolvenți ai facultăților cu profil pedagogic refuză să mai
vină în școli, chiar dacă Guvernul Republicii Moldova încearcă să-i
atragă cu diverse momeli. Ultima le-a fost aruncată săptămîna
trecută, cînd cabinetul de miniștri a luat decizia de a le oferi tinerilor
absolvenți care vor decide să predea în școlile din localitățile rurale
cîte 30.000 de lei, adică 2.000 de euro. Bani le sînt plătiți în rate,
timp de trei ani. Nimeni însă nu mai crede în promisiunile
guvernanților.
în pofida situației dificile în care se află profesorii din Republica
Moldova, în ultimii șase ani, aceștia nu s-au revoltat, cu adevărat,
niciodată. Au ieșit în stradă doar atunci cînd actuala guvernare a
încercat să impună, acum patru ani, studierea obligatorie în școli a
limbii ruse. De două sau trei ori au amenințat, la sfîrșit de an școlar,
că vor declanșa o grevă generală, dar nu au făcut-o „din
considerente umane”, ca să nu fie afectați copiii. (Lucia BACALU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!