Hai-hui prin Europa (5)

Le Louvre – Palatul comorilor de artă

M. Cosmescu DELASABAR

Se spune în lumea turistică – pe drept cuvînt – că, dacă n-ai vizitat Tour Eiffel și Le Louvre, n-ai văzut Parisul. Adevărate simboluri emblematice, aceste obiective turistice rămîn de neuitat în memoria oricărui călător prin Europa. Ca de altfel, și L’Ile de la Cite, Pantheon sau Catedrala Notre-Dame, din Paris.
înainte de a vizita Parisul văzusem Petersburgul cu al său muzeu Ermitaj, considerat un „sanctuar al artei universale”, ale cărui exponate se ridică la peste două milioane obiecte de artă, de la monumente de cultură primitivă și antică din vechiul Orient pînă la picturile și sculpturile din Europa Occidentală, pe care le poți admira în sălile spațioase și aurite ale țarilor Romanov.
Vizitînd Palatul Louvre, ai aceeași impresie de grandoare și progres, urmărind planul de acces de la Rez-de-Chaussee, cu intrarea principală prin Porte Denon, admirînd antichitățile egiptene, orientale și greco-romane, și apoi, sculpturile Evului Mediu și Renaștere, care se găsesc, toate, în Curtea pătrată (Cour carree), urcînd și la primul etaj , prin Porte Champollion. De unde, am reținut celebrele „La Victoire de Samothrace”, apoi „La Venus de Milo”, „L’Esclave” de Michel Ange, și-n special cele două Diane: de Poitiere, a sculptorului francez J. Goujon și „Diana cu ciuta” de la Louvre, pe care le evocă Al. Odobescu în Pseudo-kyneghetikos. Ca și sculpturile lui C. Brăncuși: „Portret de fetiță” („L’Orgueil”), „Somnul” și „Muza adormită”, întîlnite în sala de sculptură modernă.
Tot de la primul etaj privirile ne-au fost atrase de picturile spaniole, italiene și franceze, mergînd la pas prin Grande Galerie, oprindu-ne să admirăm îndelung capodopera lui Leonardo da Vinci, „La Joconde” , deși în aceeași sală se află expuse și alte picturi celebre ca: „La Vierge aux Rochers”, a aceluiași pictor, și „Portretul Jeanei d’Aragon”, a lui Rafael, sau „încoronarea lui Napoleon I”, a pictorului francez David.
în celelalte săli de la primul etaj am admirat picturi cu semnături celebre: Delacroix, Daumier, Frgonard, Durer, Gericault, Greco, Holbein, Ingres, Murillo, Rembrandt, Tițien, Tintoretto, van Dyke etc. Iar în sala de picturi moderne descoperim și lucrări ale pictorilor români, călători și tributari pictorilor francezi: Th. Aman, N. Grigorescu, I. Andreescu sau Ștefan Luchian, unii dintre ei alăturîndu-se Școlii de la Barbizon, promovînd pictura în aer liber, ca în tabloul „Intrarea în pădure” și „Peisaj cu stînci”, de N. Grigorescu, „Hora de la Aninoasa” și „Țăran cu căciulă în mînă”, de Th. Aman, „începutul primăverii” și „Iarna la Barbizon” de Ion Andreescu, sau „Ultima cursă de toamnă” și „Pariziana” de Șt. Luchian, care este influențat de atmosfera pariziană a picturilor lui Edgar Degas.
Atracția Luvrului pentru turiști se datorează și grădinilor ce-l înconjoară, care se întind pe o suprafață de 40 de ha, unde s-au construit palatul și anexele sale, începînd cu sec. XVI; grădinile Thuilleries, ce se întind pînă la palatul cu același nume, unde a domnit și Napoleon Bonaparte; Arcul de Triumf Carroussel, construit special pentru victoriile lui Napoleon; pentru ca un ansamblu de statui, opera sculptorului Maillot să închidă grădinile prin Pavillion de Flore, spre strada Rivoli.
Construit de arhitecții franezi Percier și Fontaine, în vremea primului imperiu, și continuat de Visconti și Lefuel, sub al doilea imperiu, Palatul Louvre, locuit de prinți și regi francezi, strălucește astăzi ca o comoară între comorile de artă, atrăgînd milioane de turiști din toată lumea. anexele sale, începînd cu sec. XVI; grădinile Thuilleries, ce se întind pînă la palatul cu ace

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!