Huzur pe banii contribuabililor

Dacă înainte de 1989 pentru marea majoritate a salariaților week-end-ul începea abia sîmbăta după-amiaza și poate nici atunci, din 1990 încoace perioada de odihnă după o săptămînă de lucru tinde să se extindă într-atît, încît să devină egală cu aceasta, mai ales pentru angajații instituțiilor publice. Cînd abia s-au acomodat cu munca după o pauză destul de mare, pe negîndite pentru ei vine și ultima zi de lucru. Pentru multe din unitățile puse în slujba contribuabilului, ultima zi de lucru este un fel de a spune. Pentru că ea a fost atît de scurtată, încît s-a transformat aproape integral în prima zi de week-end. Cînd la toți agenții economici la prînz se muncește din plin și mai este mult încă pînă la sfîrșitul zilei de lucru, la o parte din instituțiile publice salariații rup ușile de la intrare pentru a ieși cît mai repede și a porni spre casă. Nu contează că în urma lor oameni necăjiți care și-au pus speranța în instituția statului fac cale întoarsă dezamăgiți sau înjurînd.

Patru zile și jumătate pe săptămînă de administrație

Dacă, de exemplu, un băcăuan are de obținut de la Primăria Bacău un certificat, un aviz, o adeverință sau trebuie să mai aducă ceva acte pentru a-și completa cine știe ce dosar, va trebui să facă acest lucru pînă vineri la ora 12.30. După această oră, funcționarii sînt, deja, cu ochii pe ceas, iar la ora 13.00 clădirea este aproape pustie. Asta în ciuda faptului că, de ceva timp, programul de lucru al funcționarilor din această instituție este cuprins între ora 8.00 și 13.30. Nu de puține ori nici nu se face bine ora 13.00 și grupuri restrînse de funcționari coboară, deja, scările de la intrarea în instituție.
Și pentru funcționarii din Consiliul Județean și Prefectură week-end-ul începe ceva mai devreme. Adică de vineri, de la ora 14.00. Chiar dacă de ceva timp scările Palatului Administrativ nu mai sînt coborîte în grabă de funcționarii acestei instituții înainte de ora amintită, destul de puține sînt birourile unde se mai lucrează vinerea, după această oră.
Nu de puține ori s-a vorbit despre salariile destul de mici pe care le au lucrătorii din administrație. De cîțiva ani, însă, conducerea acestei instituții a încercat să ofere pentru fiecare funcționar maximum permis de lege pentru poziția pe care acesta o ocupă în organigrama instituției. Așa se explică de ce, la salariul de bază de cîteva milioane de lei, s-au mai adăugat întotdeauna măcar alte cîteva sute de mii, astfel încît funcționarul să aibă măcar sufletul împăcat că mai mult de atît nu are cum să primească. O bună parte din contribuabilii care își achită conștiincioși taxele și impozitele către bugetul din care sînt plătiți funcționarii publici nu au, nici ei, salarii mai mari. Spre deosebire, însă, de funcționarii care sînt plătiți din banii lui, contribuabilul trebuie să fie la serviciu la o oră mult mai matinală, iar vinerea se întoarce acasă mult mai tîrziu. Mai mult, pentru mulți dintre contribuabilii care sînt plătiți cu aceleași salarii ca și funcționarii publici, sîmbăta este, de cele mai multe ori, zi lucrătoare.

Zi lejeră de lucru și în sănătate

La Direcția de Sănătate Publică (DSP) vinerea este zi scurtă de lucru. începe la ora 7.00 și se termină la ora 13.00. între toate instituțiile publice, DSP se numără printre puținele care termină programul atît de devreme. Dar chiar și așa, unii salariați nu mai au răbdare să se facă ora 13.00. Solitari ori cîte doi, trei, ieri, coborau grăbiți spre casă cînd ceasul arăta abia 12.45. Alții, la volanul autoturismului proprietate personală, erau impacientați că poarta nu se deschide mai repede pentru a le lăsa calea liberă spre stradă. în restul săptămînii, salariații DSP stau la dispoziția publicului zilnic între 7.00-15.30. O parte dintre ei, pentru că lucrează în laboratoare cu mediu toxic, au program redus, respectiv de 6 sau 7 ore. Nu o dată, însă, i-am întîlnit pe unii plecînd de la lucru înainte de ora 13.00. DSP are 178 de salariați, din care 110 sînt funcționari publici. Așadar, măcar programul de lucru al acestora ar trebui să țină cont de nevoile publicului, public care în mare parte nu are odihnă nici sîmbăta.
La Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, însă, programul pare a corespunde mai mult cerințelor populației. De luni pînă joi se lucrează între 7.30-16.00, iar vinerea, de la 7.30-13.30, și salariații nu au cum să plece mai devreme, pentru că trec prin fața unui sistem de pontaj electronic. în plus, luni, miercuri și joi, este program prelungit cu publicul, respectiv pînă la 19.00, iar marți și vineri, pînă la 17.00. Și sîmbăta, la CJAS pot fi obținute informații de la Biroul relații cu publicul, care este deschis între orele 9.00-14.00. Program prelungit pentru cei care au nevoie să-și rezolve problemele legate de pensii și alte drepturi de asigurări sociale are și Casa Județeană de Pensii. Dar acestea sînt excepții. Marea majoritate a unităților și instituțiilor publice, de vineri, de la ora prînzului, și pînă luni dimineața au ușile ferecate.

Ghișee ferecate și la Trezorerie

Băcăuanii care au încercat să își economisească un ban cumpărînd certificate de trezorerie sînt nevoiți să se împrumute de pe la rude sau prieteni dacă au nevoie după-amiază de bani. După ora 13.30, nici un ghișeu unde sînt intermediate relațiile cu persoanele fizice nu mai are geamul deschis. Nici cei care ajung mai de dimineață în fața ghișeelor nu sînt de invidiat. Fiecare dintre ei are nevoie de cîteva ceasuri bune de răbdare pentru a-și scoate banii pe care i-a economisit, numai el știe cum. Iar dacă se face ora prînzului și nu a ajuns, încă, la rînd, mai trebuie să o ia de la capăt și în ziua următoare.

Salariile mici sînt mereu invocate

De ani buni, salariații instituțiilor publice invocă faptul că nu sînt motivați să lucreze, că au salarii mult mai mici decît cei angajați la societăți comerciale de stat ori private. Cît de justificată este poziția lor vă lăsăm să judecați din cele ce urmează. Din 2005, prin aplicarea OUG 92/10.11.2004, funcționarii publici sînt retribuiți după o nouă grilă de salarizare. Pentru funcțiile de execuție de la Prefectură, DSP, CJAS, CJP, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă și de la celelalte unități care se subordonează autorităților sau instituțiilor publice centrale, cel mai mic salariu de încadrare este de 4.065.000 lei, iar cel mai mare, de 13.158.000 lei. La aparatul propriu al consiliilor locale și al instituțiilor din subordinea Consiliului Județean și al consiliilor locale, pentru funcțiile de execuție salariul de încadrare porneșe tot de la 4.065.000 lei și se oprește la 11.112.000 lei. La această sumă se adaugă diverse sporuri și indemnizații de conducere. Pentru toate domeniile de activitate se acordă spor de vechime între 5 și 25 la sută. Șefii de instituții și de servicii au o indemnizație de conducere de 25 pînă la 55 la sută. O parte din funcționarii publici pentru activitatea lor pot primi salariul de merit care reprezintă 15 la sută din cele de încadrare. Toți, fără excepție (sînt excluși doar cei care au abateri disciplinare), au dreptul în fiecare an la un premiu egal cu salariul mediu lunar de bază. Funcționarii publici pot fi premiați și lunar, pentru aceasta fiind rezervate pînă la 10 la sută din fondul de salarii. în fine, cînd lucrează ore suplimentare ei primesc 75 la sută din salariul de bază, pentru primele două ore peste programul normal de lucru, și 100 la sută, pentru următoarele ore efectuate. în același timp mii de salariați din alte unități muncesc pe brînci doar pentru amărîtul de salariu minim brut pe economie, de 3,3 milioane lei. (Elena ȚINTARU, Elena SOLOMON)ții DSP stau la dispoziția publicului zilnic între 7.00-15.30. O parte dintre ei, pentru că lucrează în laborat

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!