Ieșirea la pensie, primul pas spre o sărăcie lucie

40 de ani de muncă recompensați cu 1,7 milioane de lei

• atît primește pensie, în medie, o persoană care a trudit zeci de ani • pensia minimă este de 600.000 de lei, iar cea mai mare ajunge la 5,5 milioane de lei • anul acesta, peste 400 de persoane din județ au cerut să iasă la pensie, 60% dintre cazuri pentru boală

Rodica Bran are 43 de ani, dar nu mai poate munci. „Eu sînt de meserie CTC-istă în confecții. Într-o zi mi-a venit rău la serciciu și m-am dus la cabinet. De acolo m-au trimis la spital, să îmi fac analizele și așa am aflat că sînt bolnavă de diabet. Eu știam că am probleme cu inima și tensiunea, dar de diabet habar n-aveam. Așa că medicii mi-au recomandat să ies la pensie pe caz de boală. Mi-am depus dosarul la începutul acestui an și aștept să primesc decizia”, ne-a spus femeia.

În luna ianuarie, au depus dosar de pensionare la Casa Județeană de Pensii (CJP) din Bacău 417 persoane. „Peste 60% dintre acestea sînt solicitări pentru pensie de invaliditate. Majoritatea oamenilor nu întrerup munca din cauza unor accidente pentrecute la locul de muncă, ci din cauza unor boli care îi macină. Peste 28% dintre solicitările de pensionare sînt pentru obținerea pensiei anticipate. Prea puțini oameni mai ies la pensie cu stagiu întreg de cotizare și la vîrsta normală”, ne-a declarat Iulia Radu, director executiv adjunct la CJP Bacău.

Cu alte cuvinte, oamenii ies la pensie de nevoie, răpuși de boli. Băcăuanii trăiesc tot mai rău, iar ajungerea la vîrsta normală de pensionare a ajuns un țel greu de atins. Și totuși, ieșirea la pensie nu aduce nici un avantaj. Ba, dimpotrivă, e o cale sigură spre sărăcie. Cei care au renunțat la muncă se pot odihni mai mult ca înainte, însă abia au ce mînca.

Pensiile sînt foarte mici raportat la anii de muncă munciți și la nivelul prețurilor de astăzi. Pensia medie pe care un om o poate obține după mai bine de 40 de ai de muncă este de 1,7 milioane de lei. Și acum, ca și în anii trecuți, tot agricultorii sînt cei mai năpăstuiți. Ei obțin pensii de 600.000 de lei. Pensia cea mai mică din județ o primesc persoanele care au muncit la cîmp și care după cîțiva ani s-au ales cu o pensie de doar 50.000 de lei. „Aceste situații aparțin oamenilor care au lucrat trei ani în sistemul de stat și apoi au trăit numai din munca prestată la colectiv. Ei nu au mai apucat să își facă stagiul complet de cotizare și atunci au obținut această pensie”, a precizat Iulia Radu.

La polul opus se află persoanele care au lucrat în sistem bancar sau în justiție, care, în medie, primesc o pensie de 5,5 milioane de lei.

Vîrstnicii trăiau mult mai bine acum 14 ani

Bătrînii care trebuie să trăiască din pensia medie de 1,7 milioane de lei lunar duc o viață grea. Singura șansă a vîrstnicilor este „raționalizarea” pensiei. Din pensie, ei abia își pot achita întreținerea, cablul TV și telefonul într-o lună de iarnă. Cît privește hrana de zi cu zi, ei sînt obligați să își cumpere o pîine la două zile, o dată pe lună să facă aprovizionarea cu zahăr, ulei, orez și făină. Carnea este o delicatesă pe care și-o permit o dată la două luni. La socoteală nu mai intră fructele. Degeaba speră la o portocală sau o banană, dacă pensiile lor au rămas la fel de mici, în timp ce prețurile cresc galopant. Statisticile arată că pensionarii au fost una dintre cele mai dezavantajate categorii pe parcursul tranziției începute în 1990. Acum 14 ani, pensia medie era de 1.200 de lei, iar prețurile au crescut de atunci și pînă în 2004 de circa 2.123 de ori. Pentru ca nivelul de trai al pensionarilor să fi rămas același, pensia medie ar fi trebuit să ajungă la aproximativ 2,5 milioane de lei. Acest lucru nu s-a întîmplat, iar un calcul simplu arată că nivelul de trai al pensionarilor a scăzut cu aproximativ 33 la sută. (Florin POPESCU, Claudiu TĂNĂSESCU)