Imagini de epocă

…Căldura toridă face centrul Bacăului aproape pustiu. Sîntem în luna iulie a anului de grație 1874. Ridicînd colbul de pe stradă, în fața clădirii Primăriei apare o caretă. Din ea coboară un bărbat scuturîndu-și haina de praf. Din clădire îi iese în întîmpinare primarul Gheorghe Sturdza:
– Domnule Nicolae Grigorescu, bine ați venit în tîrgul Bacăului! Pentru întreaga noastră urbe este o mare onoare!, zice acesta, îmbrățișîndu-l. Poftiți înăuntru, unde-i răcoare. Vă servesc cu un pahar cu apă rece ca gheța și o dulceață de cireșe amare…
într-adevăr, sosirea lui Nicolae Grigorescu a fost un mare eveniment pentru băcăuani. Pe atunci, Bacăul era un biet tîrg care abia prinsese conturul unui oraș. Și totuși, pictorului Grigorescu i-a plăcut urbea, astfel că și-a prelungit șederea mai multe zile. Are prilejul să viziteze pe îndelete întreaga așezare. Ajunge și la marginea Bacăului. Este impresionat de tîrgul săptămînal, vestit prin mulțimea produselor ce se vindeau, ori se schimbau aici. Pe îndelete, își așează aici șevaletul și pictează „Tîrgul de la Bacău”, o lucrare astăzi pierdută, dar a cărei mențiune o datorăm bunului său prieten Al. Vlahuță. Și iată-l, într-o altă zi, bătînd la ușa unui alt bun prieten – institutorul Iosif Harim Grimberg. Vor sta mai multe ore împreună. Grimberg i-a povestit despre eforturile sale, de încercările anilor 1863-1865 de a deschide prima școală primară la Bacău și de reactivare a ei în anii 1868-1869. Cei doi fii ai lui Iosif Harim Grimberg (Vermont), vor deveni două mari stele în cultura și știința românească: unul în astronomie, celălalt în pictură. Prietenia celor doi va fi benefică. Grigorescu pictează tot ce i se pare mai interesant din comunitatea evreiască băcăuană. C. Isac menționa: „Impresiile consemnate în urma contractului unor artiști de seamă cu locuitorii evrei ai Bacăului evidențiază, dincolo de profesiile practicate de aceștia, frămîntarea spirituală, pasiunea lor pentru carte și pentru disputa filozofică”. George Oprescu o va caracteriza „drept o componentă importantă a operei sale…”. Ce a pictat atunci? Pînzele intitulate „Cârciumă din Bacău”, „Evrei cu caftan”, „Rabin”, „Evrei din Moldova”, „Evreu bătrîn”, care ne propun chipuri pe care se citește înțelepciune, dar și suferință pentru marile dureri ale lumii, tragedia și triumful unei existențe pure, întemeiată totuși pe armonie spirituală. Lucrarea „Evrei din Moldova” include, în structura compozițională, note realiste, un accentuat verosimil uman, marcînd acordul sublim dintre existența externă și viața lăuntrică”.
A mai fost Nicolae Grigorescu prezent la Bacău?
Da, dar numai într-o expoziție de excepție organizată prin anii ’80. (Eugen Șendrea)i din Moldova”, „Evreu bătrân”, care ne propun chipuri pe care se citeș

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!