ÎN LOC SĂ-I SCUTEASCĂ PE AMĂRÎȚI, Primăriile, forțate să dea pomeni marilor companii de stat

• cei de la Silvic, Electrica, Petrom și de la rețelele de telefonie sînt „mai egali” în fața legii decît firmele și oamenii obișnuiți

Taxele și impozitele locale reprezintă o adevărată povară pentru multe dintre categoriile sociale și chiar pentru unele firme, dar societăți cu bani mulți au parte de un regim preferențial. Vinovate de această stare sînt Codul Silvic și Codul Fiscal, iar Neculai Dîrlău, primarul comunei Zemeș, ne-a dat un exemplu despre cum legea e lege doar pentru unii. „Ocolul Silvic plătește impozit pe imobile, dar este scutit de plata impozitelor pe teren. N-ar scuti un amărît, ci Silvicul”, spune Dîrlău. La fel se întîmplă și în cazul firmelor de telecomunicații, care și-au plantat stîlpi peste tot. Conform Codului fiscal, aceste societăți nu trebuie să achite impozit pe construcțiile speciale, cum sînt numiți stîlpii și sistemele folosite în telecomunicații. „Noi pierdem foarte mulți bani din această cauză. E scutită pînă și Electrica. Tocmai cei care te usucă la buzunar sînt scutiți de plata impozitelor, iar noi, primăriile, pierdem sute de milioane de lei”, se plînge primarul Zemeșului. O altă serie de scutiri este dată de care prevede că regiile și companiile de stat sînt scutite de impozitele pe clădirile și terenurile destinate activității curente.

Lucrurile n-ar părea chiar atît de discriminatorii, dacă aceste regii și companii scutite ar fi, la rîndul lor, mai îngăduitoare cu alții. Primarul Dîrlău susține că nu e nici pe departe așa și își motivează afirmațiile. Astfel, dacă cineva dorește să-și facă o construcție, trebuie aviz de la firma de electricitate, cum că nu îi deranjează lucrările sau chiar obiectivul propus. „E bătaie de joc, că avizul costă, asta în timp ce ei nu plătesc nimic comunității. Noi nu le luăm taxe pe stîlpi, dar ei ne scurg de bani. Ca să repar școala, pentru un aviz a trebuit să plătesc”, afirmă primarul Dîrlău. Firmele care dețin stîlpi nu plătesc taxe și impozite locale, dar au grijă să îi „execute” pe alții. De exemplu, firmele de televiziune prin cablu sînt nevoite să achite sume importante de bani. În primul rînd, cam 30 de milioane de lei costă un studiu de prefezabilitate, ca să se vadă dacă stîlpii electrici rezistă la încă un cablu instalat. De asemenea, Electrica percepe o chirie anuală 8-9 euro pentru fiecare stîlp de care se agață firele televiziunii prin cablu. (Florin POPESCU)