• un studiu realizat de Camera de Comerț Bacău relevă dificultățile imense prin care trec principalii actori ai acestei industrii
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău a lansat săptămîna trecută un apel autorităților locale și centrale și agenților economici băcăuani pentru a se implica responsabil și necondiționat în dezvoltarea economică a județului, „prioritar prin susținerea și fortificarea camerei de comerț și a organizațiilor patronale de afaceri”. Apelul vine în condițiile în care chiar Camera de Coimerț se află într-o situație delicată, după retragerea registrului comerțului din structurile sale și vrea să arate că fără ea economia județului ar pierde un factor de susținere esențial. CCIA a făcut o analiză comparativă a evoluției economiei județului Bacău în anul 2003, pentru a demonstra că performanțele economice sînt într-o scădere alarmantă. Studiul tratează problematica economică pe capitole și domenii de activitate. Unul dintre acestea este dedicat industiei alimentare, care în județul Bacău are pioni foarte importanți, de talie mare în zona Moldova, în România și chiar în lume.
Ponderea societăților comerciale din industria alimentară băcăuană (192 de toate în 2003) este de numai 2,56% în totalul agenților economici – 7.598 de societăți cu cifră de afaceri. După numărul de salariați, ponderea este însă de 6,4%, iar după cifra de afaceri de 5,71%. Un sector industrial important, dar al cărui pierderi au fost în 2003 de 3,69 milioane de euro (1,24% din total pierderilor din economia județului).
Studiul Camerei de Comerț susține că ponderea de doar 2,56% în totalul firmelor din județ demonstrează că în industria alimentară nu este stimulat procesul investițional. Toate firmele din această industrie au un capital social cu o pondere de numai 3,97% în cel cumulat pe județ și se datorează numărului mic de societăți. Specialiștii camerei mai susțin că este necesară dezvoltarea spiritului antreprenorial în acest domeniu. Dacă în 2002 în acest domeniu funcționau, cu cifră de afceri, 191 de întreprinderi, în 2003 numărul acestora a crescut numai cu patru. Iar situația unor indicatori economico-financiari a fost real negativă în comparația dintre cei doi ani de referință – cea mai mare involuție înregistrată fiind la profitul brut, care a scăzut cu peste 63 de procente (de la 4,64 de milioane de euro în 2002, la 1,71 de milioane în 2003). Cifra de afaceri a avut o tendință de creștere ușoară în valori absolute, dar aceasta nu a acoperit indicele de inflație și scăderea puterii de cumpărare. De asemenea, a scăzut numărul de salariați, probabil pentru obținerea unor
produse competitive cu forță de muncă redusă și cu utilaje mai performante, dar și pentru nevoia de personal recalificat și de meserii noi. Dovadă că eficiența activității a crescut,pe ansamblu, prin modernizarea utilajelor, fapt dovedit de nivelul productivității din cei doi ani de referință.
Morarii au luat cireașa de pe tortul profitului
Cele mai multe firme din industria alimentară a județului sînt cele de panificație – 71, a căror pondere în total este de 36,41%, urmat de registrul morarilor și al producătorilor de făină cu 58 de firme (29,74%) și, pe ultimul loc, de producătorii de preparate pe bază de lapte, cu 9 firme (4,62%). Societățile au talii diferite, dacă le judeci după cîte un indicator în parte. Astfel, din punct de vedere al ponderii capitalului social în total domeniu, pe primul loc se situează producătorii de preparate din carne și pește, cu 69,09%, urmați de producătorii de băuturi cu 20,22%, iar pe ultimul loc de producătorii de preparate din lapte – cu 1,79%. Cifra de afaceri cea mai mare la nivelul anului 2003 a fost realizată de producătorii de preparate din carne și pește – 70 de milioane de euro (47,47% din total), urmați de morari și producători de făină cu 36 de milioane de euro (24,20%) și de cei din panificație cu aproape 18 milioane de euro (12,10%). Cireașa de pe tortul profitului au luat-o, însă, morarii cu 722.280 de euro (42,25%), pe locul doi fiind brutarii cu 260.680 de euro (15,25%), iar pe ultimul producătorii de băuturi cu 141.100 de euro (8,25%).
Pe lîngă aceasta, pierderile cele mai mari au fost înregistrate producătorii de băuturi, 23 de milioane de euro (65,50% din total), fiind urmați de brutari cu 602.860 de euro (17,21%) și de producătorii de fructe și uleiuri cu 261.220 de euro (7,46%). În industria de prelucrare a cărnii, cifra de afaceri a scăzut cu 5,96% în 2003 față de 2002, de la 74,5 milioane de euro, la 70 de milioane, iar profitul a scăzut cu 87,46%. Creșterea pierderilor a ajuns la 3,11% (37.680 de euro în 2002 și 38.850 de euro în 2003). În fabricile de produse lactate au scăzut capitalul social și profitul brut, iar pierderile au ajuns la 246.000 de euro, de la numai 24,5 mii în 2002 (906,23%). Cei mai profitabili rămîn morarii – datorită costurilor mici de fabricație, iar pierderile cele mai mari sînt la procesatorii de lapte, unde perisabilitatea este foarte ridicată.
Țăranii nu au bani pentru industrie alimentară
Industria alimentară va da piept, foarte curînd, cu exigențele Uniunii Europene, spre care tindem. Va fi, poate, cea mai dură confruntare, iar fabricanții vor avea nevoie de investiții mari pentru creșterea calității produselor, precum și de investiții în tehnologii performante. De aceea, este nevoie mai mult ca în altă parte de acordarea de facilități fiscale, respectiv de introducerea unui sistem de creditare stimulativ pentru a avea ca efect creșterea numărului de firme în acest domeniu.
Industria alimentară a județului Bacău este concentrată în principal în trei orașe – Bacău (87 de societăți) și Onești (23). La sate sînt sediile a 46 de societăți, dar în 33 de localități din mediul rural nu există nici una. Raportul Camerei de Comerț trage concluzia că numărul mic de societăți înființate în mediul rural se datorează lipsei capitalului social necesar lansării unei afaceri, a experienței în conducerea unei societăți comerciale, sistemului complicat de evidență contabilă și fiscalității ridicate aplicate societăților comerciale – poate ceva mai blîndă în Zona defavorizată Comănești. (Petru DONE)
Lasă un răspuns