• un studiu realizat de Camera de Comerț Bacău relevă dificultățile imense prin care trec principalii actori ai acestei industrii
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău (CCIA) a lansat un apel autorităților locale și centrale, precum și agenților economici băcăuani pentru a se implica responsabil și necondiționat în dezvoltarea economică a județului, „prioritar prin susținerea și fortificarea camerei de comerț și a organizațiilor patronale de afaceri”. Apelul vine în condițiile în care chiar Camera de Comerț se află într-o situație delicată, după retragerea registrului comerțului din structurile sale și vrea să arate că fără ea mediul de afaceri băcăuan ar pierde un factor de susținere esențial. CCIA a făcut o analiză comparativă a evoluției economiei județului Bacău în anul 2003, pentru a demonstra că performanțele economice sînt într-o scădere alarmantă. Studiul tratează problematica economică pe capitole și domenii de activitate. Unul dintre acestea este dedicat industiei extractive și prelucrătoare, pilonul geeu al economiei băcăuane, care se compara pînă în 1990 cu tot ce era mai important în industria din Rom-nia dar și cu ce mișca în domeniu în multe zone ale lumii.
Industria extractivă și prelucrătoare a judeului Bacău reprezintă numai 3,29% din numărul total al societăților comerciale care au avut în anul 2003 cifră de afaceri (7.598), adică 250. Dar ponderea în cifra de afaceri a fost de aproape 36%. Fiind vorba de societățile comerciale cu cea mai mare talie în economia județului și a țării, și pierderile înregistrate anul trecut au fost pe măsură. Astfel, ponderea sectorului în totalul pierderilor pe județ a fost de aproape 75% și s-a ridicat la 296 de milioane de euro. Raportul CCIA spune că acestea se datorează și dotărilor tehnologice precare și slabei pregătiri a personalului angajat. Cu alte cuvinte, o industrie care nu merge, prin excelență, mai ales la marii producători. În acest sector lucrează însă circa 20% dintre băcăuanii cu un contract de muncă (18.650 de persoane). Industria în cauză a crescut ca cifră de afaceri în 2003, față de anul precedent, a avut și un profit brut mai mare, iar productivitatea ei a fost mai bună. Cu toate acestea, și pierdeile au fost cu peste 66% mai mari. Prin urmare, cheltuieli mult mai mari. Productivitatea a înregistrat o ușoară creștere în 2003, dar pe fondul micșorării numărului de salariați și a creșterii cifrei de afaceri, ceea ce demonstrează lipsa perfecționării personalului și a tehnologiilor performante.
Numai tipografiile au rupt gura tîrgului
Cele mai multe întreprinderi în acest domeniu în județul Bacău sînt cele de aparate, echipamente, piese turnate și prelucrări mecanice (93), alături de care mai sînt și 47 de tipografii. Dar cele mai importante după mărimea lor sînt cele 35 de întreprinderi chimice, dintre care doar cîteva sînt combinatele de la Borzești, Onești și Bacău. În relație directă, se află în județ 12 societăți din eploatarea petrolului, a cărbunelui și a sării, care realizau anul trecut 58% din cifra de afaceri înregistrată în industria băcăuană din extracțiea de materii prime și prelucrare. Imensa majoritate a pierderilor acumulate în 2003 provin însă tot de aici, nu mai puțin de 84%, pentru ca aproape 14% să vină numai din prelucraea țițeiului, din chimie și petrochimie. Adică de la rafinării, de la Carom, Chimcomplex, Letea și Sofert.
Iată, însă, și situația celorlați. Tipopgrafiile sînt primul sector care merită atenția, fiind unul în expansiune în Bacău după 1995. Tipografiile au avut în 2003 o creștere a cifrei de afaceri cu 111%, față de 2002, iar profitul cel mai mare anul trecut a fost realizat tot de tipografii (creștere cu 196,6%). În această industrie lucrează numai 2% dintre salariații domeniului industrial băcauan analizat, în timp ce numai în industria extractivă robotește un sfert dintre masa angajaților, în special în domeniul petrolier.
În creștere sau în scădere, perderile rămîn pierderi
Schelele de petrol și minele de cărbuni au însă o piață tot mai proastă. Produsele lor sînt foarte scumpe și foarte căutate, dar piața este extrem de selectivă. Astfel, cifra lor de afaceri a scăzut în 2003, față de 2002, cu excepția Salinei Tîrgu Ocna. Sectorul a devenit ineficient. Nu s-au făcut infuzii de capital pentru modernizare și retehnologizare, ceea ce conduce la perpetuarea pierderilor. Iar diferența dintre ponderea cifrei de afaceri și cea a profitului brut, în totalul domeniului analizat, respectiv 57,88% față de 25,2%, demonstrează ineficiența activității firmelor din acest registru. Ineficiența sectorului este dată și de scăderea productivității muncii cu 8,67%, pe fondul scăderii cifrei de afaceri cu 2,8% și al creșterii numărului de salariați cu 6,43%. Anul 2005, însă, va rezolva multe probleme de acest gen, după privatizarea Petrom. Industria extractivă rămîne una cu pierderi, de 3 milioane de euro în 2003, dar acestea au fost mult în scădere față de 2002 (23 de milioane de euro).
Spre deosebire, în industria constructoare de mașini, pierderile au fost în creștere. Astfel, dacă în 2003, acestea au ajuns la 2,37 de milioane de euro, în 2003 ele erau de aproape 4 milioane de euro. Pierderi a avut și industria de celuloză și hîrtie anul trecut, de 1,35 de milioane de euro, dar ele au fost mult în scădere față de 2002, de la 4,75 de milioane de euro, în timp ce și productivitatea muncii în această industrie a crescut. (Petru DONE)
Lasă un răspuns