Pe lîngă sesizările serioase, conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă din Bacău primește și o sumedenie de reclamații cel puțin ciudate. „În peste 20% din sesizări nu se înțelege ce ne solicită petenții să rezolvăm – ne-a declarat Dan Buftea, purtător de cuvînt la ITM Bacău. Nemulțumiții se plîng că „am lucrat la firma X, nu mi-au făcut carte de muncă și vreau să faceți un control”. Unul dintre cazurile care i-au lăsat fără grai pe reprezentanții ITM Bacău este și cel care urmează. Un respectabil angajat din Livezi a vrut cu orice preț să-și vadă, după cum declară, „amicul”, sancționat pentru că muncește la negru, la „prima firmă pe stînga din Livezi, cum mergi de la Bacău spre Onești”. Petentul nu avea absolut nimic cu patronul care folosește după el munca la negru, „ci doar cu prietenul lui, care musai trebuie sancționat cu 50 de milioane de lei”. Inspectoratului de Muncă i-au fost adresate luna trecută peste 70 de sesizări, lucru care reprezintă un record, dacă ținem cont că, în general, într-o lună instituția primește circa 30 – 40 de reclamații. „Numai în două zile au fost depuse la noi peste 35 de reclamații. Oamenii nu sînt mulțumiți și ne sesizează că nu li s-a operat în carnetul de muncă, nu le-au fost depuse statele de plată, nu și-au primit drepturi bănești, ori nu li s-a respectat concediul natal și post natal pentru femei”, a precizat Dan Buftea. (C.T.)
Inspectoratul de Muncă primește tot felul de reclamații bizare
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.